Intrarea Calităţii, Fetiţelor, Lucifer, Zâmbetului. Povestea numelor bizare ale străzilor şi a modului în care sunt „botezate“ cele noi

Numele unor străzi din Bucureşti sunt considerate a fi cel puţin bizare SURSĂ FOTO aisiel.ro

În Şedinţa de Consiliu General de joi, 31 octombrie, consilierii au adoptat o hotărâre prin care se stabilesc numele a trei străzi noi din cartierul Brâncuşi din Sectorul 6. Denumirile pe care le vor purta sunt cele ale unor opere ale sculptorului. Alte străzi, însă, poartă nume bizare. adevarul.ro vă prezintă sistemul care stă în spatele acestor nume şi felul în care el funcţionează.

În Şedinţa de Consiliu General de joi, 31 octombrie, consilierii au adoptat o hotărâre prin care se stabileşte numele a trei străzi noi din cartierul Brâncuşi din Sectorul 6. Denumirile pe care le vor purta sunt cele ale unor opere ale sculptorului. Cele trei străzi noi, Aleea Cuminţenia Pământului, Aleea Pasărea în Văzduh, Aleea Pupăza cu Moţ vor fi atribuite celor trei artere care sunt în imediata apropriere a străzii Aleea Valea Doftanei, un cartier în care se află preponderent blocuri noi de tip ANL.

În Bucureşti, există, însă, şi nume considerate ciudate, unele chiar absurde pe care străzile bucureştene le poartă.

Această hotărâre de consiliu aduce, din nou, în atenţia opiniei publice, problema felului prin care se dau aceste nume străzilor, dar şi cum s-au dat ele de-a lungul anilor în Capitală.

„Aceste propuneri de nume de străzi vin din mai multe surse. Unele vin de la Primăriile de sector sau de la diverse Fundaţii culturale, de exemplu. Apoi numele sunt trimise la Prefectură şi în final ajung la Consiliu General, pentru a fi votate. Înainte de consilieri, denumirile trec pe la Comisia de atribuire de denumiri a municipiului Bucureşti, care are un rol consultativ“, explică doctorul în istoria artelor şi preşedintele Comisiei, Cezara Mucenic, pentru adevarul.ro.

Numele străzilor din Capitală, pe modelul interbelic

Din acestă comisie fac parte istorici, dar şi oameni care au lucrat la fostul serviciu de nomenclatură, ei fiind numiţi de un ordin al prefectului Bucureştiului. Comisia verifică dacă numele se leagă de Bucureşti sau dacă nu sunt deja existente la nivelul oraşului.

„Noi am preluat conceptul care se prefigura în perioada interbelică. Practic se făcea în aşa fel ca fiecare cartier să aibă o funcţie sau o ocupaţie. De exemplu, un cartier de arhitecţi sau unul de doctori, cum este Cotroceni“, a mai explicat istoricul.

Potrivit Cezarei Mucenic, în prezent, membrii Comisiei lucrează la o centralizare informatică a tuturor străzilor din Bucureşti, mai exact a celor 4.967 de străzi din Bucureşti. În această listă, fiecare arteră va avea toate referirile istorice, anii în care au fost redenumite, anii în care au fost înfiinţate, dar şi delimitările fiecărei străzi în parte. Lista ar urma să fie terminată la sfârşitul anului.

Străzile cu nume bizare rămân aşa

În ceea ce priveşte numele străzilor cu denumiri bizare, preşedintele Comisiei de atribuire de denumiri a municipiului Bucureşti spune că cel mai probabil ele nu vor fi schimbate. „Pentru a schimba denumirea unei străzi, oamenii care locuiesc pe acea stradă ar trebuie să-şi schimbe toţi permisul, buletinul şi aşa mai departe. Nu este corect să-i pui pe oameni să facă o astfel de cheltuială. Există şi denumiri considerate ciudate astăzi, dar care de fapt provin din secolul 19 şi sunt cele originale“, a adăugat Mucenic. În ultimul an şi jumătate circa 12 străzi noi au fost „botezate“.

„Bucureştiul funcţionează pe un cadastru făcut înainte de Revoluţie“

Un alt aspect pe care istoricul îl consideră capital pentru dezvoltarea oraşului şi care pare că este ignorat în permanenţă de autorităţile administrative este planul cadastral al oraşului.

„Bucureştiul a avut periodic nişte limite. În prezent, se cere să se facă o delimitare clară a oraşului faţă de localităţile limitrofe, iar aceasta să fie instituită printr-o hotărâre de consiliu“, explică Cezara Mucenic. Potrivit doctorului în istoria artei, cartea funciară a oraşului este în lucru, însă planul cadastral pe care se lucrează nu este unul adus la zi.

Mai mult decât atât, oficial, planul cadastral al oraşului ar fi fost făcut în 1994, cu toate acestea însă, preşedintele Comisiei din cadrul Primăriei Capitalei este de părere că este vorba de un cadastru mult mai vechi, de dinainte de 1989. În aceleaşi timp însă, dacă ar exista interes la nivelul autorităţilor, construirea unuia nou, nu ar trebuie să dureze foarte mult.

„În 1847 a fost făcut primul plan cadastral al oraşului, la comanda domnitorului Gheorghe Bibescu. La acea vreme, nu exista niciun plan, iar lucrarea a durat doi ani, totul fiind luat de la zero. Astăzi, noi nu am începe de la zero, întocmirea unui plan cadastral al oraşului adus la zi nu ar trebui să dureze foarte mult“, explică istoricul. Acesta a mai explicat că primul plan general de sistematizare al oraşului (Planul Urbanistic General de astăzi - nota red.) a fost finalizat în 1936.

Mucenic: „Există interese imobiliare“

Anii comunismului au adus foarte multă ceaţă în ceea ce priveşte faţa oraşului, preşedintele Comisiei din cadrul Primăriei Capitalei fiind de părere că multe clădiri şi străzi au fost ignorate voit, unele fiind chiar şterse de pe hartă. Naţionalizarea nu mai lua în seamă proprietarii, iar mai târziu, secretomania comuniştilor transforma unele clădiri, cum erau ambasadele, în pete albe pe hărţile administrative. Tocmai de aceea un plan cadastral adus la zi este capital pentru dezvoltarea urbanistică a Bucureştiului.

„Situaţia nu este de neglijat, iar lipsa de interes a autorităţilor demonstrează că există interese imobiliare. În Transilvania, spre exemplu, există carte funciară şi plan cadastral încă de la sfârşitul secolului 17. Astăzi, am ajuns să ne uităm din satelit ca să vedem oraşul“, a conchis Cezara Mucenic.