FOTOGALERIE Ernest Doneaud, un arhitect scos din uitare

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:
Proiectul Palatului Senatului si portretul arh.Ernest Doneaud. FOTO Flacara 1912
Proiectul Palatului Senatului si portretul arh.Ernest Doneaud. FOTO Flacara 1912

Ernest Doneaud este unul dintre favoriţii protipendadei bucureştene. Din creaţia sa fac parte lucrări în stiluri eclectic, neoromânesc, Art Deco şi modernist.

De numele arhitectului român de origine franceză, Ernest Doneaud (1879-1959), şcolit la Paris, ar fi trebuit să se lege una dintre cele mai importante construcţii publice din Bucureşti: Palatul Senatului. El a fost proiectat între 1911-1912 şi ar fi trebuit să fie realizat în Piaţa Naţiunilor Unite, pe fundaţia vechiului Palat Brâncoveanu-Bibescu. Cu toate că proiectul a fost reluat în 1925, din lipsa fondurilor, a unor evenimente politice, dar şi a schimbărilor urbanistice, el nu a fost niciodată realizat, astăzi aici aflându-se blocul Gioconda.

palatsenat

FOTO Gazeta ilustrata 1911

Absolvent al Şcolii de Arte Frumoase, secţia de arhitectură, de la Paris, revine în ţară după 1907. Activitatea arhitectului Doneaud, într-o primă etapă, poate fi încadrată în stilul eclectic: vila Dănescu (1912) din Intr.Ioanid nr. 4 şi vila Deşliu din blvd.Dacia 54 (1912), interioarele Cercul Militar (1912-1923), vila pe fostul blvd. Colţea nr. 33 (1913), vila Argeşeanu-Ghica pe str. Dianei, alte reşedinţe în Parcul Filipescu-Bonaparte ce datează din perioada interbelică.

Nume cunoscute ale protipendadei bucureştene care i-au comandat reşedinţe sunt: dr. Nanu-Muscel, văduva dr. Răuţoiu, gen. C. Coandă, Alex. Duca, ing. Stroescu. De numele lui se leagă, în 1909, lotizarea Lânăriei.

În stil Art Deco arhitectul a proiectat: Societatea Română de Filosofie şi reşedinţa Constantin Rădulescu-Motru din blvd.Ferdinand nr. 47, Hotel Lido (1934) pe blvd.Magheru,

Mai amintim vila în stil naţional din str. Plantelor, o altă vilă ce adăposteşte astăzi AnnArt Gallery din str.Mahatma Gandhi nr. 1, proiectată de Doneaud şi realizată între 1930-1932 şi Hotel Palace din str. Constantin Mille nr. 18.

De-a lungul carierei sale a colaborat cu arhitecţii Dimitrie Maimarolu şi Paul Smărăndescu.

Imobilul familiei col. Jak Popescu de pe fosta str. Romană, un exemplu din creaţia arh. Doneaud

popescujaq

Col.Jak, Florica şi fiica lor, Nuşa

Sursa: album de familie Tănăsescu

Povestea familiei Popescu începe cu Ioan Popescu, căruia i se spunea în familie ”Jak” deoarece îşi făcuse studiile militare în Franţa la prestigioasa Academie Saint-Cyr. Din 1913 a fost căsătorit cu Florica, care era o persoană destul de emancipată pentru vremea sa, fiind de profesie medic pediatru. În 1934 familia Popescu, cu adresa în blvd.Cotroceni nr. 12, comandă un imobil modernist arhitectului Doneaud.

doneaudpopescu1

Sursa: Arhiva P.M.B. I Galben, dosar 509/1935

Imobilul este compus din demisol, parter şi etaj, proiectul Doneaud datând din 1934-1935. Antreprenorul a fost de origine italiană, pe nume Gio Batta Binatti şi se pare că a folosit cărămida unei case mai  vechi ce ocupa anterior latura din dreapta a lotului. Suprafaţa construită este de 172 m.p. la nivelul demisolului şi 231 m.p. la cele două nivele, terasa parterului dând spre o mică curte interioară.

doneaudpopescu

Sursa: Arhiva P.M.B. I Galben, dosar 509/1935

Demisolul a fost conceput pentru a adăposti camerele ordonanţei şi personalului casei Popescu, având acces separat. Familia Popescu a locuit la parter, etajul fiind închiriat în toate timpurile. În stânga intrării se află biroul stăpânului casei, separat de restul parterului.

Imobilul prezintă decoraţie originară numai la nivelul parterului. Parterul este dominat de cele două spaţii de primire: de recepţie şi sufrageria. Cel de recepţie se continuă cu o loggie închisă semirotundă ce fusese concepută ca o seră de iarnă, fiind despărţit de restul încăperii prin două coloane. La nivelul colţurilor se pot observa stâlpi canelaţi adosaţi, iar tavanul este ”vălurit” având scafe cu mici neoane similare celor originare.

 Se pare că fiecare cameră a fost decorată cu o sobă somptuoasă comandată la Viena, diferit colorată, astăzi mai există doar una, în stil neobaroc, cu mascheroane, putti, chipuri de femei, volute şi console, mutată din dormitorul matrimonial în spaţiul de recepţie de la intrare, fiind prima piesă asupra căreia se îndreaptă privirea vizitatorului. Şemineul de odinioară s-a pierdut.

O uşă glasswand desparte primul spaţiu de sufragerie, ce se continua cu o terasă pe piloni spre curtea interioară. Tavanul sufrageriei este decorat cu bârne de stejar, la origine pluristratificat. Se mai observă o asimetrie a pereţilor ce prezintă în acest spaţiu mici uşoare rezalituri.

La nivelul parterului se mai află dormitoarele, bucătăria şi cămara, toaletă. Accesul se poate face şi prin intermediul curţii, pe scara terasei, iar la nivelul superior printr-o scară interioară cu intrare separată.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite