Curtea Sticlarilor mai are încă suflători la ţeavă

Cum intri dinspre strada Soarelui pe şelari, în vechiul centru al Bucureştiului, nu ai cum să treci fără să observi puzderia de magazine care vând sticlărie, mai mult sau mai puţin

Cum intri dinspre strada Soarelui pe şelari, în vechiul centru al Bucureştiului, nu ai cum să treci fără să observi puzderia de magazine care vând sticlărie, mai mult sau mai puţin autohtonă, făcută de mână. Curtea Sticlarilor, pe vremuri, o adevărată pepinieră de meşteri sticlari, îşi deschide porţile masive din fier forjat privirilor curioase şi iscoditoare ale celor care încă mai apreciază munca "suflătorilor la ţeavă", unde "totul e la mână liberă, nu automatizat".
sticl?ria nu mai merge ca alt?dat?
Din cei 15 meşteri de odinioară au mai rămas acum doar doi şi un ucenic. Zilele trecute i-am găsit în jurul celor două cuptoare, care duduiau. Unul pentru făcut sticlă, celălalt pentru coacere. Cel mai priceput meşter de la Curtea Sticlarilor, Vasile Repede, a fost ucenic aici acum mai bine de 20 de ani. Îi place ceea ce face, însă ne-a spus cu amărăciune că "nu mai merge sticlăria. şcoli nu mai există, iar atelierele sunt din ce în ce mai puţine. Nu mai vrea nimeni să lucreze ca sticlar". Vasile Repede nu are cui să lase meseria sa, învăţată la o şcoală profesională din Dâmboviţa. Are o fetiţă, care mai vizitează din când în când locul unde "face tati sticla", însă "nu-i place focul". Meşterul a apucat cu putere o ţeavă de suflat, a luat o priză de sticlă "ca mierea" din cuptorul de 1.400 de grade Celsius. A suflat o dată, apoi a învârtit ţeava. S-a uitat la băşica formată, a mai suflat încă o dată şi a dat-o pe o placă metalică. Apoi a băgat-o la cuptor, a dat-o prin colorant, tot din sticlă, şi a pus-o în cuptorul de coacere, de 500 de grade Celsius.
Vase Galle din cioburi menajere
Înainte fabricau sticla din nisip, în prezent folosesc cioburi şi sticlă de menaj pe care o retopesc. Zilele trecute au avut o comandă de fructe şi legume decorative. O formă de măr sau gogoşar, mai întâi de un roşu aprins care, treptat, când bucata de sticlă se răcea, se închidea la culoare. Cuptoarele funcţionează la foc continuu, pentru că le trebuie două săptămâni să le pornească din nou şi să ajungă la temperatura potrivită.
vip-urile comand? vitralii
Faima Curţii Sticlarilor nu s-a stins, chiar dacă secolul XXI aduce ameninţător kitschurile, aşa-zise elemente ale modernismului, înlăturând esenţa trecutului. Mitică Dragomir, Maria Dragomiroiu, Mona Muscă, Andreea Esca sau Andreea Raicu sunt câteva dintre persoanele publice care s-au interesat, au dat comandă sau chiar au apelat la meşterii de pe şelari. Peste drum de atelier încă vieţuieşte magazinul Curţii Sticlarilor, căruia îi trec pragul mai mult străinii.
Cele mai căutate (dar şi cele mai scumpe şi greu de prelucrat) sunt obiectele de tip Galle, de la văzuţele de 600.000 de lei vechi la veiozele care ajung şi până la 25.000.000 de lei vechi. La modă sunt vitraliile, care înainte erau întâlnite doar la biserici, executate în atelierul propriu după tehnologia folosită la Catedralele franceze din secolul al XII-lea, îmbinându-se armonios metalul cu sticla. Cum se face vară, se deschid larg porţile şi, zilnic, meşterii pot fi văzuţi, de la 8 dimineaţa, suflând pe o ţeavă, creând un glob ce poate lua forme din cele mai ciudate, de la pahare simple de masă, sticle cu picior încolăcit până la lămpile în culori de basm.