Cristofi Cerchez 150
0
Cu ocazia împlinirii a 150 de ani de la naştere, personalitatea şi cariera sa sunt readuse în atenţia publicului prin intermediul articolelor şi a evenimentelor culturale propuse în cadrul proiectului "Cristofi Cerchez 150" iniţiat de Asociaţia Istoria Artei.
Hristea ”Cristofi” Cerchez (1872-1955) a fost un inginer si arhitect român, de origine armeană, creator important al stilului neoromânesc de la începutul secolului al XX-lea. Cerchez s-a născut în 5 iulie 1872 în comuna Băneasa-Herăstrău, într-o familie numeroasă a administratorului agrar Pavel Cerchez. A devenit inginer după ce a absolvit în 1894 la Bucureşti Şcoala Naţională de Poduri şi Şosele şi a beneficiat ulterior de o bursă privată pentru a urma cursurile de arhitectură de la Politehnica din Milano (unde a studiat între 1895-1898 la secţia Arhitectură civilă). Educaţia sa se desprinde astfel de traseul obişnuit în epocă al arhitecţilor români formaţi la Paris.
La întoarcerea în ţară este influenţat de stilul arhitectului Ion Mincu (1852-1912), dar îşi conturează un stil propriu, definit într-o primă perioadă (1898 – 1910) prin case cu cerdac, marcate lateral de turnuri-foişor (vila Eugeniu Stătescu din Câmpulung Muscel, vila Minovici de la Şosea). În perioada următoare, renunţă la elementele de verticalitate, predominând construcţiile cu un singur etaj, influenţate şi de arhitectura oltenească sau balcanică (1911 – 1914: vilele Zentler, Candiano – Popescu, Stanovici; 1922-1932: vila Mătăsaru, vila proprie, vila Argetoianu, vila Răducanu).
Cerchez a fost puternic influenţat de casele de târgoveţi de secol al XVIII–XIX-lea ce prezentau geamlâcuri şi erau ornate cu panouri de stuc şi stâlpi decorativi cu capiteluri cu elemente palmate. Arhitectul optează pentru asimetrii ale faţadelor şi volume în retragere iar multe dintre intrările sale copiază poarta ţărănescă ”gârlici”. Din zona musceleană adoptă ”arcul eliptic” care încadrează uşa de intrare, dar uneori şi ferestrele.
Din prietenia şi colaborarea cu celebra familie de medici Nicolae şi Mina Minovici apar o serie de clădiri publice sanitare deosebit de importante pentru dezvoltarea urbană: Laboratoarele Institutului Medico-Legal şi Societatea de Salvare. Personalitate culturală importantă în perioada interbelică, lucrează intens până în 1945, contribuind şi la restaurarea unor clădiri publice: fostul Palat Sturdza, Catedrala din Alexandria şi Biserica Mănăstirii din Vălenii din Munte. Se stinge din viaţă, după o lungă suferinţă, la 15 ianuarie 1955.
În perioada următoare vă invităm la o serie de evenimente culturale care au menirea de a pune în valoare activitatea sa creatoare din Bucureşti, Ploieşti şi Vălenii de Munte.
Ziua Culturii Naţionale 2022
Programul proiectului cultural "Cristofi Cerchez 150"
15 ianuarie
Pe urmele arh. Cristofi Cerchez în Bucureşti cu Alina Havreliuc
17-25 ianuarie
Ateliere de istoria arhitecturii la Şcoala gimnazială Henri Berthelot din Ploieşti şi la Liceul Antim Ivireanu din Bucureşti cu Alina Havreliuc
24 ianuarie
Prezentare "Arhitectura neoromânească în creaţia Gabrielei Drăghici" şi vizită atelier de artist
31 ianuarie
Conferinţe ştiinţifice cu Alina Havreliuc, Patricia Lupuţiu, Daniela Langusi
Traseu virtual prin Vălenii de Munte pe urmele arh. Cristofi Cerchez
Desene şi schiţe ale arh. Cristofi Cerchez
Stilul neoromânesc în Galaţi
Adresăm mulţumiri doamnei dr. Simona Condurăţeanu, nepoata arhitectului Cristofi Cerchez, pentru sprijinul acordat în prezentarea documentelor din arhiva de familie.
Parteneri: Arhivele Naţionale ale României, Uniunea Arhitecţilor din România, Ordinul Arhitecţilor din România, Uniunea Armenilor din România, Şcoala H. M. Berthelot, Liceul Antim Ivireanu
Urmăriţi noutăţile şi pe http://cristoficerchez.blogspot.com/
Proiect cultural realizat cu sprijinul Ministerului Culturii
Design: Maria Poştea
Se încarcă comentariile...
