Republica Moldova: Toleranţa, test de admitere în Uniunea Europeană

Cel mai disputat subiect din proiectul adoptat acum o lună de Guvern este egalitatea în drepturi dintre minorităţile sexuale şi heterosexuali. Legea anti-discriminare, ce a stârnit discuţii controversate în societatea moldovenească, este şi una dintre cerinţele obligatorii pentru liberalizarea regimului de vize.

UPDATE, Ora 12:36: „Căsătoriile gay nu vor fi niciodată permise în Moldova", a declarat ministrul Justiției, Alexandru Tănase, în cadrul emisiunii „În Profunzime", la PRO TV. Acesta a făcut apel la textul Constituției, unde este precizat faptul că familiile din Republica Moldova pot fi întemeiate prin liber consimțămând, doar între bărbați și femei.

Mihaela, o tânără de 25 de ani, a resimţit pe propria pielea efectele discriminării. După ce a văzut-o la televizor, filmată în timpul unui marş al homosexualilor, şeful i-a cerut să-şi dea demisia. Acesta a motivat că ar fi venit la serviciu îmbrăcată nepotrivit şi că nu şi-ar îndeplini sarcinile profesionale. Şi asta, deşi anterior Mihaelei nu i-au fost aduse mustrări. Din lipsa unui cadru legal anti-discriminare, tânăra nu şi-a putut apăra drepturile.

Alta ar fi fost situaţia dacă lucrurile se întâmplau în Uniunea Europeană, care are printre cele mai avansate legi în domeniul combaterii discriminării, obligatorii în toate statele-membre. Directivele UE la acest subiect figurează printre condiţiile de preaderare, regăsindu-se şi în planul de acţiuni UE-Moldova privind liberalizarea regimului de vize.

Proiectul legii non-discriminare, aprobat de Guvern la 17 februarie, se află acum în dezbatere în Parlament şi, dacă va fi votat, ar urma să intre în vigoare de la 1 iulie 2011.

CLERICII SUNT ÎMPOTRIVĂ

„UE cere adoptarea acestei legi pentru a proteja drepturile oricărei persoane aflate pe teritoriul Republicii Moldova, indiferent de rasă, gen, etnie sau orientare sexuală", susţine Iulia Marcinschi, coordonatorul proiectului „Promovarea Politicilor Nediscriminatorii în Republica Moldova".

De cealaltă parte, reprezentanţii bisericii au o poziţie fermă de intoleranţă faţă de minorităţile sexuale. „Legea în sine este bună, pentru a combate fenomenul discriminării, rămas ca o reminiscenţă din perioada comunistă. Ne deranjează însă faptul că li se oferă drepturi prea multe minorităţilor sexuale. Cred că proiectul trebuie examinat atent, pentru a nu deveni scut de apărare al minorităţilor sexuale", a spus secretarul Mitropoliei Basarabiei, Ioan Cosoi.

LEGE AŞTEPTATĂ DE SOCIETATEA CIVILĂ

Reprezentanţii Mitropoliei Moldovei au o poziţie şi mai dură. „Nu tolerăm păcatul", ne-a declarat Maica Epiftimia, purtătorul de cuvânt al mitropoliei. În replică, majoritatea reprezentanţilor societăţii civile susţin că adoptarea legii este un pas important pentru respectarea drepturilor omului.

FOTO: Demonstrațiile publice ale homosexualilor sunt interzise în Chișinău

„Clericii trebuie să se abţină de la intoleranţă şi instigare la ură faţă de cei care sunt altfel decât majoritatea", spune Antoniţa Fonari, reprezentantă a Coaliţiei Nediscriminare, care întruneşte zece organizaţii neguvernamentale.

Legea anti-discriminare ar fi de mare ajutor mai ales pentru asociaţiile care apără drepturile minorităţilor sexuale. „Peste 1.500 de oameni, discriminaţi cel mai des la locul de muncă, apelează la noi pentru asistenţă. Legea ne-ar ajuta să rezolvăm mult mai uşor astfel de cazuri", a precizat Angelica Frolov, reprezentanta organizaţiei „GenderDoc-M".

Ce prevede legea anti-discriminare

Proiectul legii privind prevenirea și combaterea discriminării conţine o serie de aspecte importante menite să asigure protecţia reală împotriva discriminării și este conform prevederilor internaţionale și europene. Legea include şi faptele de discriminare indirectă, hărţuire și victimizare.

Aceasta prevede crearea unui organ specializat în domeniul nediscriminării și perfecţionarea instrumentelor juridice pentru examinarea plângerilor legate de discriminare. În acelaşi timp, reprezentanţii societăţii civile spun că se cere o campanie de mediatizare pentru a schimba mentalitatea persoanelor reticente faţă de minorităţi.

„Gradul de acceptare a acestor oameni va spori dacă vor reduce distanţa dintre public și subiectul discriminării. Aici mass-media are un rol important", afirmă Elena Leșan, directoare de program la Soros-Moldova.

„Legea este necesară. Nu sunt de acord cu homosexualii, dar sunt și ei oameni" - Valeriu Budnic, profesor de liceu.

„Ar fi bine să nu existe discriminare. Trebuie să fie prevăzute și amenzi pentru asta" - Tatiana Cazacu, studentă.

Acceptaţi şi condamnaţi

Nemulţumirile oponenţilor legii anti-discriminare se referă mai ales la dreptul homosexualilor la căsătorie şi adopţia copiilor. Doar zece state din lume recunosc legal căsătoria între partenerii de acelaşi sex. Acestea sunt Argentina, Canada, Belgia, Islanda, Norvegia, Portugalia, Spania, Suedia, Olanda şi Africa de Sud.

Totuşi, în unele ţări ale Uniunii Europene, printre care Germania, Franţa, Austria, Luxemburg, Slovenia şi Ungaria, minorităţile sexuale îşi pot oficializa relaţiile sub forma uniunilor civile şi a parteneriatelor înregistrate legal.

Belgia, Danemarca, Spania, Olanda, Suedia şi Marea Britanie sunt ţările UE care au legalizat adopţia de către cuplurile homosexuale. În Finlanda şi Germania este permisă adopţia unui copil vitreg, doar în situaţia când cuplul adoptiv e înregistrat legal.

La nivel mondial, în multe ţări musulmane homosexualitatea este blamată religios şi chiar pedepsită cu moartea de către autorităţi. Pedeapsa capitală pentru minorităţile sexuale este prevăzută în Iran, Mauritania, Arabia Saudită, Sudan, Yemen, Uganda şi Somalia.