Bolnavii de epilepsie sunt trimişi cu forţa la Nebuni. Neurologii şi psihiatrii se ceartă ca să-i trateze

În Moldova, sute de epileptici sunt internaţi pentru tratament la Spitalul clinic de Psihiatrie, deşi nu prezintă nicio dereglare de comportament. Practica a fost moştenită din perioada sovietică. Medicii psihiatri de la noi susţin că epilepsia ar fi o afecţiune mintală incurabilă, în timp ce experţii de la Organizaţia Mondială a Sănătăţii spun că este una neurologică ce poate fi tratată.

Ilie Grizo, un tânăr de 26 de ani, de meserie alpinist industrial, era o persoană absolut normală, până acum doi ani, când a suferit o lovitură puternică la cap în timpul unei încăierări. Trauma i-a provocat două crize epileptice la un interval de jumătate de an. După ce a beneficiat de ajutor medical de urgenţă, bărbatul a fost trimis de către medicul de familie la clinica de psihiatrie.

„Nu înţeleg de ce m-au trimis acolo. Nu sunt bolnav psihic. Pot să judec, să lucrez", povesteşte Ilie.
La fel ca Ilie păţesc sute de moldoveni epileptici. Unii nici nu mai ajung la Spitalul de Urgenţe când au accese, ci sunt duşi direct la Psihiatrie. Medicii moldoveni continuă practica moştenită de pe timpurile Uniunii Sovietice, deşi în majoritatea ţărilor abordarea ştiinţifică e cu totul alta.

În ultimul timp disputele pe acest subiect au luat amploare şi în Moldova. În timp ce medicii psihiatri susţin că ei sunt cei care ar trebui să-i trateze pe bolnavii de epilepsie, neurologii spun că epileptologia ţine de domeniul lor de activitate.

Foto: Holul spitalului de Psihiatrie

„Însăşi epilepsia presupune prezenţa tulburărilor mintale. În funcţie de numărul acceselor şi de durata maladiei, ea duce la degradarea persoanei. Pot apărea tulburări de conştiinţă, psihoze, irascibilitate, deficienţe de memorie. Aceşti bolnavi nu-şi mai pot controla emoţiile. Ei prezintă pericol pentru societate şi pentru ei înşişi", spune Valentin Oprea, conferenţiar, vicedirectorul Spitalului de Psihiatrie.

NEUROLOGI VERSUS PSIHIATRI

Pe de altă parte, medicii neurologi susţin că, în cazul epilepticilor, este vorba de o afecţiune a sistemului nervos. „Pacientul nu are dereglări psihice şi n-are ce căuta la nebuni. Este o reminiscenţă a sistemului medical sovietic. Epilepticul este, de fapt, un om sănătos la cap", este de părere Stanislav Groppa, specialist principal în epileptologie şi preşedintele Ligii de combatere a epilepsiei din Republica Moldova.

O problemă este şi faptul că medicii de la Psihiatrie nu dispun de echipament modern pentru diagnosticarea corectă a bolii. Instituţia nu are măcar un encefalograf cu monitor video, care supraveghează activitatea cerebrală, şi nici tomograf computerizat, pentru a depista tumorile pe creier, una dintre cauzele apariţiei maladiei.

„Encefalograma ne oferă informaţii necesare pentru stabilirea diagnosticului şi a metodei de tratament. Deseori, crizele se înrăutăţesc, dacă boala nu este diagnosticată corect. Putem spune că bolnavii sunt trataţi cu ochii închişi", declară Nadia Gorincioi, medic neurolog la Spitalul de Urgenţe.

TRATAMENT GREŞIT

De-a lungul anilor, din cauza greşelilor de la Psihiatrie au avut de suferit mai mulţi pacienţi. Andrei V. (31 de ani), de meserie inginer, susţine că a fost diagnosticat greşit în 1997, când a avut prima criză epileptică în urma unui accident rutier. „Mi-au scris că am epilepsie cronică şi m-au trimis la nebuni, deşi aveam epilepsie post-traumatică şi aveam mintea limpede. La spitalul de la Codru medicii au încercat mai multe preparate pe mine, fără a le doza corect", afirmă Andrei.

Unii bolnavi chiar au ajuns să creadă că au afecţiuni psihice. „Mă apucă nebunia uneori şi mă lasă peste jumătate de oră. Apoi îmi revin la starea normală şi nu mai am probleme mai multe luni", spune Tamara, o pacientă din Căuşeni, care nu-şi dă seama că, de fapt, „nebunia" ei nu este altceva decât convulsii epileptice, şi nu afecţiuni psihice.

Foto: Spitalul Clinic de Psihiatrie

9.000 de epileptici sunt luaţi în evidenţă în Republica Moldova
Cauzele exacte ale apariţiei epilepsiei, cunoscută în popor ca „boală neagră" sau „ducă-se-pe-pustii", nu sunt pe deplin cunoscute. Adesea, accesele pot apărea ca rezultat al traumelor craniene, a tumorilor sau a accidentelor vasculare cerebrale. Epilepsia se manifestă prin crize convulsive, produse de descărcări electrice la nivelul celulelor creierului. În timpul acestora, bolnavul se află în stare de inconştienţă, pierzând controlul asupra mişcărilor, vorbirii şi vederii. Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, boala este de natură neurologică. În Republica Moldova există circa 9.000 de epileptici. La apariţia primelor simptome ale bolii, medicii de familie îi trimit pe pacienţi la psihiatru, unde primesc anticonvulsive gratuit. Pentru o diagnosticare mai precisă, bolnavii se pot adresa la Spitalul de Urgenţe sau la Institutul de Neurologie
din Chişinău.

„Este o boală secretă. Mi-e ruşine de sat"

Cei mai mulţi dintre suferinzi ascund faptul că sunt epileptici sau nu-şi tratează corespunzător boala din cauza discriminării la care sunt supuşi. De vină este chiar locul unde sunt nevoiţi să se trateze.

„Este o boală secretă. Lumea din sat nici nu ştie că sunt aici. Dacă s-ar auzi, ar zice toţi că sunt acela care stă la Costiujeni, adică sunt psihopat", ne povesteşte în şoaptă un bărbat de vreo 55 de ani, la poarta spitalului. În realitate, doar 5% din epileptici au dereglări mintale.

„Este un stres enorm pentru un bolnav să fie internat la Psihiatrie, pentru că este catalogat imediat drept bolnav psihic. Din păcate, societatea noastră îi consideră aşa. Foarte mulţi pacienţi se căsătoresc şi ascund că au crize, de teamă ca omul drag să nu-i părăsească", spune Stanislav Groppa, specialist în epileptologie.

Potrivit studiilor efectuate în România, doar o zecime din bolnavi reuşesc să se angajeze sau să-şi menţină locul de muncă. În România, dar şi în alte ţări europene, epilepsia este tratată în clinicile neurologice, pe când în ţările ex-sovietice continuă să fie tratată la psihiatrie.

EPILEPTICI CELEBRI: HIPOCRATE ŞI ION CREANGĂ

30% din oameni au un acces de epilepsie o dată în viaţă. Maladia nu stă în calea unei vieţi normale, spun experţii. Mai mult decât atât, unii dintre bolnavii de epilepsie au intrat în istorie prin geniul lor.

Printre aceştia se numără Iulius Cezar, Alexandru cel Bun, Ion Creangă, Feodor Dostoievski, Vincent van Gogh, Petru cel Mare, Charles Dickens.