”Votul etnic”: ruşii şi ucrainenii din Republica Moldova se leapădă de Voronin

Vladimir Voronin

Minorităţile etnice din Republica Moldova nu vor mai vota la scrutinul din 28 noiembrie pentru Partidul Comuniştilor într-o proporţie atât de mare ca la alegerile legislative precedente. În schimb, se atestă o uşoară creştere a popularităţii Partidului Liberal Democrat din Moldova, condus de premierul Vlad Filat,  în rândurile ruşilor şi ucrainenilor. Cel puţin aşa arată un studiu al Centrului de Investigaţii Sociologice

Potrivit sondajului, doar 60 la sută din ruşi intenţionează să-şi dea votul pentru Partidul Comuniştilor (PCRM) la alegerile legislative din 28 noiembrie, pe când potrivit rezultatelor exit-poll-ului realizat în timpul referendumului constituţional din 29 iulie curent, cifra era de 83 la sută. Rezultate similare au fost înregistrate şi în cazul intenţiilor de vot ale ucrainenilor, găgăuzilor şi bulgarilor. În acelaşi timp, Partidul Democrat a lui Marian Lupu îşi păstrează numărul constant de alegători. Potrivit lui Ion Jigău, directorul "CBS-AXA", Partidul Comuniştilor a pierdut o parte din simpatizanţi în favoarea Partidului Liberal Democrat din Moldova, care a câştigat în imagine datorită bunei gestionări a inundaţiilor şi oferirea de îndemnizaţii categoriilor social vulnerabile. "Mulţi reprezentanţi ai minorităţilor etnice pun pe seama comuniştilor criza constituţională în care se află Republica Moldova", a declarat pentru "Adevărul"Ion Jigău.

"Există şi alte partide care
 ne exprimă interesele"

Reprezentanţii minorităţilor etnice se arată însă sceptici în privinţa rezultatelor sondajului. "Nu cred că s-a micşorat numărul ruşilor care vor vota pentru PCRM. Ne identificăm cu acest partid pe care îl asociem cu patria istorică", spune Ludmila Lascionova, preşedintele comunităţii ruse din Republica Moldova.

Olga Goncearova, preşedintele organizaţiei non-guvernamentale "Adunarea Popoarelor din Moldova", crede că Partidul Comuniştilor pierde din sprijinul de care beneficia în trecut din partea minorităţilor etnice datorită faptului că există  noi partide, conduse de foşti membri ai PCRM, ca de exemplu Partidul Democrat, care le-ar exprima interesele. "Creşterea popularităţii premierului Filat se explică prin faptul că acesta pare mai atractiv pentru reprezentanţii businessului mic şi mijlociu. Alianţa pentru Integrare Europeană nu a făcut suficiente eforturi pentru a apăra drepturile minorităţilor etnice. Decretul lui preşedintelui interimar Ghimpu privind declararea zilei de 28 iunie zi a ocupaţiei sovietice i-a supărat pe mulţi", consideră Goncearova.

Electoratul alolingv,
ostil unui mesaj proeuropean

Un factor decisiv în schimbarea tendinţei de exprimare a votului etnic l-a avut apariţia unor noi televiziuni în Republica Moldova şi reformarea televiziunii publice, care au permis exprimarea liberă şi altor lideri politici decât cei ai PCRM, a declarat pentru "Adevărul" analistul politic Anatol Ţăranu. El crede totuşi că Alianţă pentru Integrarea Europeană, coaliţie a partidelor de guvernământ, nu a întreprins destul pentru ca mesajul său electoral să fie receptat de către electoratul alolingv, care de altfel nu este deloc receptiv la un mesaj proeuropean.

Politologul Bogdan Ţârdea este de părere că reprezentanţii minorităţilor etnice nu se vor arăta dispuşi să-şi dea voturile pentru alte partide de stânga decât PCRM, cu mesaj prorusesc, pentru că sunt conştienţi că acestea nu vor accede în parlament. În schimb, PLDM le-a câştigat simpatia, după ce au fost făcute publice imagini în care premierul Vlad Filat apare alături de Vladimir Putin, şeful guvernului Rusiei, făcute la Ialta în cadrul unui summit al prim-miniştrilor din ţările CSI.

Conform datelor recensământului din 2004, moldoveni reprezintă 76,2%, ucrainenii -  8,3 %, ruşii - 5,9 %, iar găgăuzii - 4,4% din populaţia totală de 3.938.579 locuitori ai Republicii Moldova.