Reacţia partidelor la desemnarea repetată a Nataliei Gavriliţa la funcţia de premier

Partidele parlamentare au reacţionat diferit la desemnarea repetată a candidaturii Nataliei Gavriliţa la funcţia de premier, transmite IPN.

Partidul Socialiştilor afirmă că decizia preşedintei Maia Sandu de a desemna din nou candidatul la funcţia de prim-ministru care a obţinut zero voturi în Parlament a fost anunţată după o simulare a consultărilor cu partidele. Preşedintele a refuzat să ţină cont de opinia partidelor din Parlament, cu excepţia opiniei partidului PAS.

Potrivit unui comunicat de presă al formaţiunii, decizia anunţată de şeful statului încalcă Constituţia şi hotărârile recente ale Curţii Constituţionale, care obligă preşedintele să desemneze candidatul propus de majoritatea parlamentară constituită. Socialiştii spun că acţiunea Maiei Sandu este o tentativă de uzurpare a puterii de stat. PSRM va ataca astăzi, 12 februarie, la Curtea Constituţională decretul emis de preşedintele ţării. „Până la pronunţarea unei decizii, vom cere conducerii Parlamentului să nu accepte convocarea şedinţei pentru audierea persoanei desemnate ilegal pentru funcţia de prim-ministru”, se arată în comunicat.

Deputatul Partidului Şor, Denis Ulanov, partid care fac parte din platforma parlamentară „Pentru Moldova”, a declarat după consultările de la Preşedinţie că Platforma „Pentru Moldova” a semnat pentru candidatul pentru funcţia de premier, Mariana Durleşteanu. Denis Ulanov a mai adăugat că Maia Sandu a fost informată despre existenţa numărului necesar de semnături, iar în conformitate cu prevederile hotărârii Curţii Constituţionale, este obligată să desemneze această candidatură.

Deputatul PAS Sergiu Litvinenco a menţionat pe Facebook că după decizia preşedintelui ţării, „prin care respinge coaliţia Dodon-Şor”, se poate de spus că „avem un preşedinte cu caracter, care pune interesul cetăţenilor deasupra intereselor grupurilor oligarhice, care merge ferm împotriva hoţilor şi spre curăţarea clasei politice”.

Deputatul Platformei DA, Dinu Plîngău, a scris tot pe Facebook că situaţia politică din Republica Moldova poate fi descrisă printr-un singur cuvint: „anarhie”. Acesta a reiterat faptul că anticipatele pot fi organizate printr-un consens între Preşedinţie şi Parlament. „Calm, să fie stabilită data alegerilor anticipate şi cineva să-şi asume responsabilitatea pentru 6-7 luni până vom avea alt Parlament şi Guvern. S-a ales războiul, confruntarea, în rezultatul căruia nu va fi nici Guvern, nici anticipate. Niciun partid nu câştigă, mafia triumfă, orgoliul sau rânza-i de vină”, a scris Dinu Plîngău.

Preşedintele PDM, Pavel Filip a declarat după consultările cu preşedintele ţării că, indiferent dacă vor fi sau nu alegeri parlamentare anticipate, este de obligaţiunea clasei politice şi a preşedintelui ţării să spună foarte clar oamenilor care este situaţia socială, cum este şi cum va fi gestionată în continuare criza pandemică. „Dacă ne dorim depăşirea crizei economice, acest lucru ar fi posibil prin crearea unei coaliţii largi între PSRM, PAS, PPPDA şi PDM, cu un program de guvernare bine chibzuit. În această situaţie se creează un echilibru între forţele politice, iar peste o perioadă de timp, vom putea trece peste această criză”, a spus Pavel Filip.

Maia Sandu a făcut anunţul despre desemnarea repetată a Nataliei Gavriliţa în calitate de candidat la funcţia de prim-ministru în cadrul unui briefing de presă pe 11 februarie seara. „I-am solicitat doamnei Gavriliţa să creeze echipa, să pregătească programul şi să le prezinte Parlamentului”, a spus şeful statului. Maia Sandu a ţinut să menţioneze că pe adresa preşedinţiei a venit o scrisoare cu o propunere de candidat la funcţia de prim-ministru semnată de 54 de deputaţi. Potrivit şefei statului, scrisoarea conţinea semnături în raport cu care există dubii că persoanele s-au exprimat voinţa în mod liber, semnături ale persoanelor care au fost implicate în furtul miliardului şi ale deputaţilor care au schimbat mai multe partide politice şi grupuri parlamentare.

În aceeaşi zi, Parlamentul nu a acordat vot de încredere cabinetului de miniştri propus de candidatul desemnat la funcţia de premier, Natalia Gavriliţa.