Număr-record de basarabeni pe listele partidelor româneşti. Cum încearcă politicienii de la Bucureşti să câştige voturile din Republica Moldova

Un deputat din Parlamentul de la Chişinău, un erou de la Nistru, un lider de studenţi basarabeni la Bucureşi sau ecologişti din Republica Moldova. Asta au scos la înaintare partidele din România pentru a câştiga la scrutinul europarlamentar din 25 mai voturile românilor din stânga Prutului.

Startul oficial al campaniei electorale n-a fost dat, dar liderii politici numără în gând voturile pe care le-ar putea aduna la alegeri, inclusiv ale românilor din diaspora. Ca şi în România, în Republica Moldova marea bătălie se va da între PSD, PNL şi PDL. Nu e deloc de neglijat nici noul partid al lui Traian Băsescu – Mişcarea Populară - , mai ales că liderul formaţiunii, Eugen Tomac, a obţinut în urmă cu doi ani mandatul de deputat graţie votului basarabenilor cu cetăţenie română.

Parte din rezultate ar putea veni datorită colaborărilor cu partidele de la Chişinău. Astfel, tradiţional, partidul lui Băsescu lucrează cu liberalii lui Mihai Ghimpu şi Dorin Chirtoacă, chiar dacă anterior preşedintele României patrona o altă formaţiune politică. Democrat-liberalii vor fi sprijiniţi de membrii partidului lui Vlad Filat, mai ales că fostul premier a participat la lansarea candidaţilor PDL de la Bucureşti, iar democraţii fac parte din aceeaşi familie politică internaţională ca şi social-democraţii de peste Prut.

ANA GUŢU, „ACHIZIŢIA“ PNL, CU DOMICILIU LA BUCUREŞTI ŞI CHIŞINĂU

Pentru a avea mai multă trecere la basarabeni, unii concurenţi au luat pe liste candidaţi din Republica Moldova. Este cazul PNL care o are în echipă pe deputata Ana Guţu, co-preşedinte al Partidului Liberal-Reformator de la Chişinău. Fosta liberală a ajuns în atenţia românilor mai ales pentru sesizarea de la Curtea Constituţională, prin care, alături de alţi foşi colegi liberali, a cerut echivalarea «limbii moldoveneşti» din Constituţia Republicii Moldova cu limba română. La 5 decembrie anul trecut, Înaltea Curte a recunoscut, practic, că limba română din Declaraţia de Independenţă este limba oficială în Republicii Moldova. La începutul anului, Ana Guţu a fost aleasă preşedinta comisiei cultură, ştiinţă, educaţie şi mass-media a Adunării Parlamerntare a Consiliului Europei şi a fost decorată de preşedintele român Traian Băsescu pentru iniţiativa sa.

Ana Guţu este pe locul 19 pe lista liberalilor din România şi, potrivit sondajelor, are slabe şanse să ajungă eurodeputat. O recunoaşte chiar ea, precizând că locul nu este atât de eligibil. Deocamdată, politicianul n-are un mesaj, nu vrea să vorbească care ar fi targetul liberalilor şi nu ştie cum va fi campania, deoarece „spaţiul mediatic e reticent“. „Campania a început, dar nu se simte prea bine în Republica Moldova, pentru că suntem în perioada sărbătorilor de Paşte care aici durează mai mult. Şi în general la europarlamentare e mai puţin entuzism“, declară deputata de la Chişinău.

Liberal-reformatoarea a indicat în declaraţia de avere şi cea de interese că are domiciliu şi la Bucureşti. Deţine o jumătate de apartament în centru Chişinăului, două depozite în valoare totală de 30.000 de euro, o cafenea din incinta Universităţii Libere Iinternaţionale, care are un capital social de 30.000 de euro şi care i-a adus anul trecut dividende de aproape 170.000 de lei moldoveneşti (peste 9.000 de euro), dar şi bijuterii în valoare de 5.000 de euro.

PARTIDUL MIŞCAREA POPULARĂ ÎŞI LANSEAZĂ PRIMUL CANDIDAŢII

Mişcarea Populară l-a inclus pe listă pe fostul deţinut politic de la Tiraspol Alexandru Leşco, care a stat în închisorile separatiste 12 ani. De anul trecut el este consilierul deputatului Eugen Tomac şi se ocupă de biroul acestuia de la Chişinău. „Nu prea sunt o persoană politică, am fost deţinut politic. Am acceptat propunearea lui Eugen Tomac, pentru că tot timpul am mizat pe tineri şi pentru că susţin linia politică a lui Traian Băsescu“, a declarat Alexandru Leşco pentru „Adevărul“.

PMP îşi va lansa primul candidaţii la Chişinău, pe 30 aprilie, eveniment la care vor participa şi invitaţi de peste Prut. Alexandru Leşco, care ocupă locul 8 pe lista Mişcării Populare, a trecut în declaraţia de avere o casă la Ciorescu de 90 de metri pătraţi şi o maşină Nissan Primera, ambele cumpărate în 2007.

PSD A MIZAT PE ENERGIA UNUI TÂNĂR BASARABEAN

Veaceslav Şaramet este un alt candidat de la Chişinău ajuns pe o listă de partid la europarlamentarele din România. Chiar dacă face parte din echipa celei mai bine cotate formaţiuni politice, PSD, tânărul de 27 de ani are puţine şanse să ajungă la Bruxelles de pe locul 31. Veaceslav este medic rezident la Craiova, specializat în stomatologie. A fost mai mulţi ani preşedinte al Federaţiei Asociaţiilor de Basarabeni din România, iar din 24 ianuarie este coordonator al organizaţiei de tineret al PSD din Republica Moldova.

Social-democratul spune că partidul are o strategie separată pentru Republica Moldova, ţintind cel puţin triplarea numărului de voturi faţă de scrutinul din urmă cu doi ani. „Lansarea candidaţilor la Bucureşti va avea loc pe 26 aprilie, la Chişinău va fi ceva mai târziu. Să vedem câţi candidaţi vom putea aduce la Chişinău“, spune Veaceslav Şaramet.

Fondatorul organizaţiei studenţeşti mai afirmă că premierul României Victor Ponta este foarte deschis faţă de românii din Basarabia şi are o colaborare foarte bună cu şeful Guvernului de la Chişinău, Iurie Leancă. „De fiecare dată când se întâlnesc discută noi idei şi noi proiecte. Una dintre ultimele decizii a fost acordarea a 20 de milioane de euro pentru repararea grădiniţelor de la noi“, declară candidatul PSD de la Chişinău. „Echipa din Guvernul de la Bucureşti este una tânără, pentru că noi tinerii vom face schimbarea“, mai adaugă Veaceslav.

PREZENŢĂ DIN BASARABIA ŞI ÎN PARTIDUL VERDE

Partidul Verde are în lista sa doi basarabeni: Alecu Reniţă, preşedintele Mişcării Ecologiste din Moldova, locul 4, şi profesorul de la Facultatea de Jurnalism a Universităţii de Stat din Chişinău Andrei Dumbrăveanu, locul 7.

Alecu Reniţă a declarat că deţine două apartamente, unul la Bucureşti (cu două camere, de 68 de metri pătraţi) şi altul la Chişinău (cu trei camere de 107 metri pătraţi) şi o maşină Lancia Dedra. Ecologistul este directorul revistei „Natura“ şi vicepreşedinte al Asociaţiei Jurnaliştilor şi scriitoriilor de turism din România. Dumbrăveanu a indicat doar un apartament în Chişinău.

„PDL şi PMP vor lua grosul voturilor“

„E foarte important ca basarabenii cu cetăţenie română să vină la vot. Este un fenomen extraordinar că românii din Republica Moldova pot determina cine va merge să-i reprezinte la Bruxelles. Sperăm că în 2019, când preşedenţia UE va fi deţinută de România, Republica Moldova să adere la UE“, mai susţine candidatul PSD de la Chişinău.

"Exerciţiu prin care vom demonstra românitatea"

Chiar dacă scrutinul din 25 mai nu trezeşte atâta entuziasm ca alegerile parlamentare sau cele prezidenţiale şi chiar dacă basarabenii sunt slab conectaţi la realităţile politico-juridice europene, moldovenii cu cetăţenie română vor ieşi în număr mare la urnele de vot, crede publicistul Vitalie Ciobanu. „Va fi şi de această dată o acţiune de accentuare a comuniunii româno-române, un gest de a ne demonstra românitate, ce va exprima dorinţa de afiliere la România şi la viaţa politică românească în Europa. Participarea la acest exerciţiu are loc pe fundalul unui discurs proeuropean şi a unui succes al guvernării de la Chişinău pe dimensiunea europeană, semnarea Acordului de Asociere şi liberalizarea regimului de vize“, explică Vitalie Ciobanu, şi el un votant activ la alegerile româneşti organizate în Basarabia.

Cât despre lupta dintre partide, comentatorul politic afirmă că grosul voturilor din Republica Moldova va reveni PDL şi PMP sau altfel spus dreptei româneşti proeuropene. „Democrat-liberalii sunt mai bine situaţi decât nou-înfiinţatul partid Mişcarea Populară, care mizează pe Traian Băsescu şi reprezentantul local Eugen Tomac. PDL are în spate o infrastructură, o are pe Monica Macovei, o voce foarte respectată şi foarte prezentă la Chişinău, care s-a bătut mult pentru europenizarea Basarabiei. Dar şi Băsescu, Tomac şi Teodor Baconschi se bucură la fel de simpatie“, susţine Vitalie Ciobanu. Scriitorul mai spune că şi PNL a făcut o achiziţie bună, luând-o în echipă pe Ana Guţu, deşi aceasta ar fi meritat un loc mai în faţă. Chiar şi aşa, PNL e mai puţin prezent în regiunea dintre Prut şi Nistru, conchide Vitalie Ciobanu.

Cum au votat basarabenii la alte scrutine

La alegerile parlamentare din 9 decembrie 2012 au fost deschise 19 secţii în Republica Moldova şi au votat aproape 14.000 de cetăţeni. Mulţi însă, după ce au stat la coadă ore în şir, nu au reuşit să voteze. 82% din alegători din Republica Moldova şi-au dat votul pentru Eugen Tomac, pe atunci la PDL. La scrutinul prezidenţial din noiembrie 2009, în Republica Moldova s-au prezentat la vot peste 8.000 de persoane, în 13 secţii de votare, majoritatea obtând pentru Traian Băsescu. La alegerile europarlamentare din 7 iunie 2009, au votat în jur de 1.400 de cetăţeni români cu domiciliu în Republica Moldova.

Unde vom avea secţii de votare

Pe 25 mai, românii din Moldova vor putea vota în opt secţii, deschise pe lângă misiunile diplomatice, dintre care patru la Chişinău, două la Bălţi şi câte una la Cahul şi Ungheni, precum urmează:
1 Ambasada, str. Bucureşti nr.66/1, Chişinău;
2-3 Secţia Consulară din str. Grigore Ureche nr. 2, Chişinău;
4 Institutul Cultural Român, str. Vlaicu Pârcalab nr. 39, Chişinău;
5 Consulatul General din Cahul, str. Bogdan Petriceicu Haşdeu nr. 11;
6-7 Consulatul General din Bălţi, str. Sfântul Nicolae nr. 51;
8 Biroul consular din Ungheni, str. Mihai Eminescu nr.35.