Guvernul Filip trebuie să îndeplinească şapte condiţii pentru a primi banii României. Conţinutul scrisorii lui Cioloş

Premierul României, Dacian Cioloş, i-a trimis omologului său moldovean, Pavel Filip, lista reformelor pe care Chişinăul trebuie să le realizeze pentru deblocarea primei tranşe de 60 milioane de euro din creditul rambursabil de 150 de milioane de euro.

În scrisoarea premierului român sunt şapte măsuri pentru crearea condiţiilor necesare transferării primei sume de bani. 

Potrivit autorităţilor de la Bucureşti, Guvernul Filip ar trebui să prioritizeze agenda acordului de asociere cu UE, să numească guvernatorul BNM, să invite misiunea FMI la Chişinău, să elaboreze un pachet legislativ pentru îmbunătăţirea mediului de afaceri şi să lupte cu corupţia.

Vă prezentăm întreaga listă a condiţiilor înaintate de premierul de la Bucureşti:

1. Prioritizarea clară a implementării Agendei de Asociere Uniunea Europeană-Republica Moldova. În acest sens, salutăm un prim pas făcut prin adoptarea în şedinţa de guvern din 27 ianuarie a Planului Naţional de Armonizare a Legislaţiei pentru evidenţa transpunerii actelor UE în legislaţia naţională.

2. Un proces transparent şi credibil care să ducă la numirea neîntârziată a Guvernatorului Băncii Naţionale, cu respectarea criteriilor de profesionalism şi integritate şi care să contribuie la recredibilizarea BNM, ca instituţie independentă şi responsabilă, capabilă să asigure politici bancare prudente. O atenţie deosebită trebuie acordată procesului de audit al băncilor importante din Republica Moldova.

3. Invitarea la Chişinău a unei misiuni a Fondului Monetar Internaţional a fost un pas important. Acum este esenţială stabilirea unei foi de parcurs (roadmap) pentru ajungerea la un acord cu FMI cât mai repede posibil. Foaia de parcurs ar trebui să includă măsurile cerute de FMI ca pre-condiţii şi un calendar de negocieri menit să conducă la convenirea la nivel tehnic a termenilor (staff level agreement) unui aranjament financiar cu Fondul.

4. Iniţierea unui pachet legislativ pentru îmbunătăţirea mediului de afaceri, în baza unui proces de consultare transparentă a societăţii civile şi a reprezentanţilor mediului de afaceri.

5. Lansarea unei analize sistemice a vulnerabilităţilor din sistemul bancar şi fixarea unui calendar legislativ de corectare a acestora, cu accent pe consolidarea prerogativelor de reglementare ale Băncii Naţionale, asigurarea transparenţei acţionariatului şi tranzacţiilor din sistemul bancar, contracararea spălării banilor şi a transferurilor prin circuite nereglementate.

6. Prezentarea unui plan de actualizare şi aplicare a Strategiei  de Reformare a Sectorului Justiţiei şi a Strategiei Naţionale Anticorupţie, inclusiv o evaluare a performanţei Procuraturii şi Centrului Naţional Anticorupţie. Aducerea la zi a cadrului legal anticorupţie, în vederea consolidării şi integrării lui. Adoptarea şi implementarea pachetelor legislative privind reforma procuraturii, respectiv sistemul de integritate (reforma Comisiei Naţionale de Integritate, controlul averilor, noţiunea de conflicte de interese şi o instituţie puternică de implementare) ar ilustra voinţa politică de reformă aşteptată de cetăţenii Republicii Moldova şi de partenerii internaţionali.

7. Consultarea si conlucrarea strânsă cu reprezentanţii societăţii civile din Republica Moldova, mai ales pe aspectele menţionate mai sus.

Dacian Cioloş spune în scrisoare că România va continua să fie alături de Republica Moldova. „Înţelegem seriozitatea situaţiei economice şi implicaţiile asupra stabilităţii Republicii Moldova şi bunăstării cetăţenilor săi. În egală măsură, suntem convinşi că rezolvarea problemelor actualităţii nu poate să se producă fără un dialog constructiv între forţele politice şi o relansare solidă, sustenabilă şi credibilă a reformelor asumate de Republica Moldova în parcursul său european. Aceste reforme reprezintă nu doar implementarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeana, ci sunt cel mai bun garant al stabilităţii şi prosperităţii pentru cetăţenii Republicii Moldova. Mai mult, stabilitatea statului şi promovarea susţinută a reformelor, mai ales a celor legate nemijlocit de consolidarea statului de drept, sunt procese în strânsă dependenţă, care se întăresc şi susţin reciproc, răspunzând, în acelaşi timp, şi dorinţelor cetăţenilor”, se spune în scrisoare premierul român.

Cioloş insistă asupra faptului că România este dispusă să ofere sprijinul necesar Republicii Moldova „într-o manieră structurată şi graduală, în conexiune cu eforturile întreprinse la Chişinău pentru asumarea şi aplicarea reformelor democratice, economice şi instituţionale” pentru că doar astfel asistenţa României „va putea atinge impactul dorit, în complementaritate cu asistenţa altor parteneri internaţionali şi financiari ai Republicii Moldova, în beneficiul cetăţenilor Republicii Moldova”.

Până la acel moment, „în spiritul abordării graduale discutate, la nivelul Guvernului României vor fi luate măsurile necesare pentru conturarea unui ajutor de urgenţă (umanitar) pentru Republica Moldova, respectiv pentru intensificarea cooperarii sectoriale şi relansarea unor proiecte strategice”, mai anunţă Executivul de la Bucureşti.

Premierul Dacian Cioloş a declarat, marţi, 26 ianuarie 2016, după întâlnirea cu premierul Republicii Moldova, Pavel Filip, aflat la Bucureşti în prima vizită după instalarea în funcţie, că România condiţionează acordarea primei tranşe din acordul de asistenţă financiară rambursabilă de un set de măsuri concrete de reformă pe care Guvernul de la Chişinău trebuie să le ia.

Presedintele Klaus Iohannis a trimis Parlamentului spre reexaminare, la inceputul lunii noiembrie 2015, Legea pentru ratificarea Acordului privind asistenţa financiară rambursabilă între România şi Rebublica Moldova, considerând că promulgarea nu este oportună câtă vreme nu există certitudinea continuării procesului de reforme.