Găgăuzia, în aşteptarea alegerilor: portret sociologic

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Care sunt problemele cele mai importante pentru locuitorii din Găgăuzia, ce crede populaţia despre conducătorii săi şi în cine din politicienii moldoveni are mai multă încredere? Răspunsul la aceste întrebări pot fi găsite în studiul sociologic realizat de centrul de cercetări sociologice şi de marketing CBS-AXA, în cooperare cu Institutul de politici publice, care au prezentat rezultatele săptămâna trecută la Comrat.

Nicio surpriză la majoritatea compartimentelor – Găgăuzia, în ajunul câtorva mari campanii electorale, rămâne a fi previzibilă în ceea ce priveşte preferinţele politice şi reperele de valori.

Cum trăiesc şi în cine au încredere, în Găgăuzia şi în Moldova

În linii mari, societatea găgăuză abordează cu optimism situaţia curentă din regiune, ceea ce nu poate fi spus şi despre ţară. La întrebarea cum stau lucrurile în Găgăuzia, aproape 51 la sută din respondenţi au spus că treburile în regiune merg bine, iar 28,7 la sută, că treburile merg prost. Doar 21,1 din respondenţi cred că lucrurile în Moldova merg bine, în timp ce 59,5 afirmă contrariul. De notat, că acest indicator în Moldova este mult mai înalt. Conform Barometrului opiniei publice pentru luna mai 2018, 71 la sută din respondenţi considerau că lucrurile în Moldova se dezvoltă într-o direcţie greşită şi doar o pătrime din cei chestionaţi au aprobat cursul.

Locuitorii Găgăuziei apreciază în mod diferit nu numai starea generală a lucrurilor, dar şi bunăstarea populaţiei, considerând că la acest compartiment lucrurile din regiune diferă de situaţia din restul ţării. Răspunzând la întrebarea cum trăieşte lumea în Găgăuzia, comparativ cu alte raioane ale ţării, doar 39,1 la sută au spus că la fel. 21,5 la sută din găgăuzi cred că trăiesc „mai bine” sau „cu mult mai bine” decât concetăţenii lor din alte raioane. Şi dimpotrivă, fix 20 la sută din cei chestionaţi cred că oamenii din Găgăuzia trăiesc „mai rău” sau cu mult mai rău”. 

Primele trei probleme, care cer abordare primordială în Găgăuzia sunt de natură socială şi economică. De crearea locurilor de muncă sunt îngrijoraţi 78,4 la sută din găgăuzi. 67,2 la sută din respondenţi sunt preocupaţi de sporirea veniturilor şi 52,7 la sută au numit creşterea economică a Găgăuziei drept prioritatea numărul unu. La polul opus se situează problemele de genul „asigurarea însuşirii limbii române de către tineri” (0,5%), dezvoltarea cooperării cu regiuni din UE (0,5%) şi asigurarea înţelegerii între oameni (1,7%).

În comparaţie cu datele la nivel naţional, încrederea găgăuzilor în diverse instituţii îşi are particularităţile ei. În Găgăuzia, de cea mai mare încredere se bucură biserica (83,4), preşedintele (71,4%), başkanul autonomiei (71,4%) şi primăria (59,2%). Localnicii nu prea au încredere în Parlament (14,8%), Guvern (24,3%) şi armată (30,3%). Pentru comparaţie, conform BOP-ului pentru luna mai, în biserică au încredere 72 la sută din cetăţenii Moldovei, în preşedinte 37,5 la sută, primărie - 47,1 la sută. Guvernul se bucură de aproximativ aceeaşi încredere ca şi în Găgăuzia (26%), Parlamentul, ceva mai mult (20,7%). Armata, cu mult mai mult (47,9%).

Pe cine îi văd găgăuzii în Parlament

Prima campanie electorală va avea loc pe 24 februarie, împreună cu întreaga ţară. Dintre toţi liderii politici care vor cere sprijinul electoratului găgăuz, localnicii îl preferă pe Igor Dodon (80%). El este urmat, la mare distanţă, de Renato Usatîi (20%) şi Vladimir Voronin (13,6%). Concomitent, ultimii doi au un anti-rating mare, care întrece nivelul încrederii. Astfel, în Usatîi nu au încredere la 60,7, iar în Voronin 69,2 la sută de alegătorii găgăuzi. Consideraţi drept favoriţii viitoarelor alegeri, Andrei Năstase şi Maia Sandu, deocamdată nu au o bază electorală în Găgăuzia, în ei au încredere 1,8 şi, respectiv, a 1,6 la sută a găgăuzilor.

Astfel, şi poziţiile partidelor politice arată corespunzător. În Partidul socialiştilor au încredere 66,3 la sută din locuitorii autonomiei, în Partidul Nostru, 19,1 la sută, în PCRM, 15 la sută. Fiecare din partidele „Acţiune şi solidaritate” şi „Demnitate şi adevăr” întrunesc puţin mai mult de 2 la sută din încredere. În Partidul Democrat, de guvernământ, au încredere 5,8 la sută, iar liderul ei, Vladimir Plahotniuc, întruneşte încrederea a 4,7 la sută a localnicilor. Având în vedere că nici adepţii lui Usatîi, nici adepţii comuniştilor nu dispun în zonă de structuri puternice de partid, în prezent, cu patru luni înainte de alegeri, socialiştii sunt la ei acasă în Găgăuzia. Doar democraţii, cu resursele lor administrative şi nu numai, ar putea să concureze cu ei.

Politica găgăuză: situaţia curentă şi problema stagnării

După ce în februarie se va constitui o nouă componenţă a Parlamentului, locuitorii Găgăuziei vor intra în atmosfera altor alegeri, mai importante pentru regiune – de alegere a başkanului. Adunarea Populară a Găgăuziei a decis că alegerea conducătorului autonomiei va avea loc pe 19 mai. Timpul va arăta cum vor vota găgăuzii peste 7 luni, dar dacă alegerile ar avea loc în prima duminică, actualul başkan Irina Vlah ar fi favoritul incontestabil, susţinută de 53,3 la sută de alegători. Ea este urmată, la distanţă, de principalul ei oponent Nicolai Dudoglo (3,3%), primarul Comratului Serghei Anastasov (2,5%), ex-başkanul Mihail Formuzal (1,8%).

În ultimul timp se atestă o contrapunere a başkanului cu Adunarea Populară; televiziunea publică, ghidată de un Consiliu al audiovizualului dominat de persoane afiliate lui Nicolai Dudoglo; resursele administrative ale filialelor majorităţii întreprinderilor de stat (poşta, Moldtelecom, Gagauz-gaz) vor lucra împotriva başkanului; după patru ani de administrare, Vlah a acumulat un anumit „bagaj negativ”. Astfel, campania Irinei Vlah ar putea fi ceva mai complicată decât sugerează cifrele sondajului. Pe de altă parte, o serie de programe sociale populare, aplicate în autonomie, o politică informaţională activă şi eventualul succes în alegeri a aliaţilor din PSRM ar putea constitui factorii participării cu succes în campania de alegere a başkanului.

După cum a arătat sondajul CBS-AXA, un alt element caracteristic politicii găgăuze este menţinerea componenţei de bază a liderilor de top deja de o vreme îndelungată. Făcând abstracţie de Anastasov, care a venit în administraţia publică în 2015 din sfera businessului, restul elitei politice din autonomie nu s-a schimbat de vreo zece ani. Probabil, din considerente strict demografice: persoanele tinere şi de vârstă matură, din care se constituie, de obicei, o nouă pleiadă politică, în prezent reprezintă cea mai puţin numeroasă categorie. Stagnarea în cauză dăunează atât concurenţei între lideri, cât şi potenţialului administrativ de care dispun ei.

„Măsurarea sociologică” reflectată în sondaj a avut loc la sfârşitul lui septembrie. Cifrele publicate vor prinde bine, eventual pentru expertiza internă a liderilor politici şi analiştilor afiliaţi, deoarece actuala lor valoare, din punct de vedere al interesului public, este relativă. Până la evenimentele electorale de bază mai e timp şi indicatorii vor varia. În afară de aceasta, „binefacerile” electorale populare în Moldova, rezultatele ultimelor alegeri locale la Chişinău şi „surpriza” CEC cu două zile înainte de alegerile parlamentare din 2014, ne amintesc că în politica moldovenească de părerea cetăţenilor se ia act, dar puţin ce depinde.

A consemnat Veaceslav Craciun, Comrat

Republica Moldova



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite