Eugen Tomac: „Moldovenii îşi vor putea redobândi mai uşor cetăţenia“

Eugen Tomac candidează la parlamentarele din România din 9 decembrie pentru un loc de deputat în Colegiul 2 Diasporă. Fostul consilier prezidenţial a vorbit pentru „Adevărul“ despre priorităţile sale, printre care e şi apărarea intereselor basarabenilor.

„Adevărul“: Domnule Tomac, ce va face deputatul meu în Parlamentul României? Cum îmi va apăra interesele?

Eugen Tomac: România este unul dintre statele cu un procent foarte mare de cetăţeni care locuiesc peste hotare şi a fost o decizie foarte importantă atunci când s-a hotărât ca aceştia să aibă reprezentanţi în Parlament. Există un vid legislativ extrem de mare în acest domeniu, în primul rând prin faptul că politicile statului român încă nu sunt suficient de bine corelate ca să răspundă necesităţilor acestor oameni.

Obligaţia noastră ca parlamentari este să nu neglijăm această realitate. Proiectul meu electoral include câteva puncte care se referă inclusiv la ce poate face un parlamentar de diasporă, de exemplu, pentru chestiunea ce ţine de eliminarea vizelor pentru cetăţenii Republicii Moldova. Avem foarte multe domenii în care avem de recuperat. Axa Bucureşti-Chişinău aproape nu a funcţionat în ultimii 20 de ani.

Avem nevoie de o agendă comună şi cred că eu, în calitate de parlamentar, voi putea contribui fundamental la consolidarea legăturilor la nivel parlamentar între Bucureşti şi Chişinău. Sunt realist însă şi înţeleg că pentru a realiza ceea ce mi-am propus este nevoie de foarte multă răbdare şi eforturi.

Vă avantajează experienţa pe care aţi acumulat-o funcţiile pe care le-aţi deţinut până acum în România?

Această experienţă mă ajută să privesc mult mai în detalii şi mult mai aprofundat ceea ce se poate face. Imaginaţi-vă cum este să pleci într-o poziţie de răspundere, într-o lume pe care nu o cunoşti deloc. Am avut o relaţie colegială cu deputatul Tudor Panţâru. Am simţit cât de greu i-a fost atunci când dorea să promoveze ceva, pentru că nu cunoştea mediul politic. Pentru mine aceste chestiuni nu mai sunt un obstacol.

Eu ştiu exact ce trebuie să faci cu un proiect de lege, cum trebuie să-l promovezi, cum trebuie să negociezi cu ceilalţi actori politici. Sunt un om care a fost o dată la două săptămâni audiat în Parlamentul de la Bucureşti pe chestiuni ce ţin de relaţiile României cu diverse state. Am tot setul de date necesare pentru a putea mişca lucrurile înainte.

De ce v-aţi ales sloganul electoral „Dreptate pentru Basarabia“?

S-au scurs aproape două secole de la 1812, atunci când Moldova a fost ruptă în două. Este important să facem un inventar al acelor nedreptăţi şi să încercăm să le corectăm. „Dreptate pentru Basarabia“ înseamnă să facem mult mai facil procesul de redobândire a cetăţeniei române, să acordăm fiecărui tânăr din Republica Moldova şansa de a studia în România, dacă îşi doreşte acest lucru.

Să aibă acces la piaţa forţei de muncă, la fel ca şi orice cetăţean român. Sunt lucruri care pot fi făcute astăzi. Sunt lucruri care trebuie pregătite din temelie pentru viitor.

Aţi amintit de redobândirea cetăţeniei, care rămâne una dintre problemele sensibile. Ce îmbunătăţiri veţi propune la acest capitol?

Criza economică care a afectat România ne-a obligat practic să adoptăm o serie de măsuri de austeritate. În 2010 au fost desfiinţate peste 100 de agenţii guvernamentale, iar pentru că avem o datorie constituţională şi morală faţă de românii din Republica Moldova, tot atunci am creat Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie.

S-a creat un proces mai fluid de procesare a dosarelor de cetăţenie. Ritmul trebuie menţinut. Astăzi, toate cererile de redobândire a cetăţeniei sunt primite şi soluţionate în maxim un an. Mai trebuie de lucrat un pic la termene, astfel încât dosarele să fie soluţionate mult mai rapid, şi, desigur, trebuie reviziuite taxele consulare, care sunt extrem de mari şi cu care nu am fost de acord niciodată.

Reîntregirea neamului este un subiect delicat. Cum vedeţi soluţionarea acestei probleme?

Ca basarabean pot menţiona următorul lucru: atunci când spui că eşti român basarabean, automat îţi declari şi convingerea că eşti unionist şi că ai reuşit să-ţi păstrezi conştiinţa neafectată de tot ce s-a întâmplat în timpul regimului sovietic şi ce a urmat după. Însă în acelaşi timp, trebuie să fim şi realişti, să facem ceea ce se poate face atunci când îţi dai seama că, după 20 de ani, se reîntâlnesc aceiaşi oameni care au acelaşi cuget şi aceeaşi simţire, iar modul de abordare a chestiunii naţionale este unul care nu produce efectele cele mai fericite.

Tactica trebuie schimbată şi tocmai de aceea cred că lucrurile concrete pe care le putem face este să creăm tot cadrul legal necesar pentru a avea un sistem comunicaţional unitar. Sunt acţinuni concrete pe care cele două state trebuie să le facă astfel încât oamenii să se simtă mult mai aproapiaţi. Cred că reîntregirea se va face treptat, atunci când majoritatea românilor de o parte şi de alta a Prutului vor avea conştiinţa că e mult mai important să fim împreună. 

Aţi susţinut mai multe acţiuni ale românilor din Ucraina. Care sunt cele mai importante proiecte?

Biserica de la Hagi-Curda este unul dintre proiectele importante pe care le-am încurajat. Au mai existat şi alte iniţiative, de exemplu, la un moment dat, ne-am dorit să dotăm mai multe şcoli cu logistica necesară pentru a crea  laboratoare de informatică moderne. Din păcate, a existat o reticienţă greu de înţeles din partea autoritrăţilor din Ucraina.

Nici astăzi autorităţile române nu pot trimite acele calculatoare şi zeci de mii de volume de carte. Am avut mai multe proiecte şi în Bucovina de Nord, unde susţinem presa de limbă română. Cele mai mari probleme sunt exact în zona de unde provin eu, întrucât se aplică în continuare teza sovietică de a diviza comunitatea românească între români şi moldoveni, fiind promovată o politică de deznaţionalizare destul de agresivă.

Ne-am încadrat într-o linie de lucru firească, neagresivă, pentru că toată lumea încearcă să forţeze lucrurile. Mi-aş fi dorit, de exemplu, ca în localitatea din care sunt să pot într-o bună zi să amplasez bustul mareşalului Alexandru Averescu, care este gata. Sunt foarte multe iniţiative, dar e nevoie de susţinere şi din partea administraţiei ucrainene. În măsura în care voi avea şansa de a ajunge deputat în Parlamentul României voi continua aceeaşi linie, nu voi abdica nicio secundă.

PROFIL

Ocupaţie: consilier al preşedintelui României
Studii: Facultatea de Istorie, Universitatea din Bucureşti
Vârstă: 31 de ani
Familie: căsătorit, are un copil

S-a născut în comuna Babele (Oziornoe) din raionul Ismail, regiunea Odesa, aflată în Sudul Basarabiei (azi Ucraina), localitate populată în întregime de români. Anterior a ocupat funcţiile de secretar de stat la Departamentul pentru Românii de Pretutindeni şi secretar de stat la Ministerul Afacerilor Externe.