Eduard Harunjen, nemulţumit de faptul cum se desfăşoară „dosarul miliardului”

Şeful Procuraturii Generale, Eduard Harunjen, spune că nu este mulţumit de felul cum se desfăşoară „dosarul miliardului”, având în vedere rezultatele care au fost obţinute până acum. Potrivit lui, furtul miliardului nu este o faptă care s-a săvârşit într-o zi, dar ani în şir.

Eduard Harunjen spune că în acest dosar au fost implicate sute de bănci de peste hotare, banii au parcurs căi prin care o parte din care au ajuns în zone off-shore. Declaraţiile au fost făcute în emisiunea „Puterea a patra” de la postul de televiziune N4, citată de IPN.

„Furtul miliardului nu este o faptă care s-a săvârşit într-o zi. Am spus acest lucru de câteva ori şi în plenul Parlamentului, în comisia parlamentară. Aceasta s-a săvârşit ani de zile. De aceea, însăşi investigaţia a fost împărţită pe perioade: perioada de administrare a băncii, perioada în care s-au schimbat conducătorii băncii, avem investigaţii în privinţa factorilor de decizie din mai multe ministere şi agenţii de stat care într-un fel sau altul au neglijat unele chestiuni care s-au întâmplat”, a declarat procurorul-şef.

Potrivit lui, procurorii au făcut tot ce le-a stat în puteri. Au fost înaintate câteva zeci de cereri pentru comisii rogatorii în diferite state fiindcă această crimă nu este una care s-a săvârşit numai în Republica Moldova. 

„Au fost câteva episoade când a intrat şeful unei filiale a băncii cu automobilul în încăperea de tezaur şi a umplut câţiva saci cu bani, au pus sacii în portbagaj şi au ieşit. Asta în perioada când era cea mai mare agitaţie că sunt probleme mari cu Banca de Economii. Noi am identificat trei situaţii de acestea”, spune Eduard Harunjen. Potrivit lui, persoanele respective luau câte 4-5 milioane de lei şi dispăreau într-o direcţie necunoscută. Câţiva dintre ei au fost prinşi şi au fost condamnaţi, însă nu toţi banii au fost recuperaţi pentru că au reuşit să-i pună în aplicare.

Procurorul-şef spune că în structura criminală care a vizat furtul miliardului există foarte multe părţi, foarte mulţi participanţi – firme din Federaţia Rusă, sute de bănci de peste hotare, banii au parcurs căi complicate cu implicarea zonelor off-shore. „Nu poţi investiga asemenea infracţiuni stând în Moldova. S-au înaintat cereri de comisii rogatorii, la o parte a venit răspuns, la alta nu”, a menţionat Eduard Harunjen. În baza acestor comisii rogatorii unele ţări au iniţiat propriile investigaţii pentru că au calificat acţiunile care s-au produs pe teritoriul lor drept infracţiuni fie de spălare de bani, fie de sustragere.

Reuşitele şi nereuşitele pe unele cazuri concrete sunt reuşita sau nereuşita întregului sistem al Procuraturii, susţine şeful Procuraturii. „Şi eu am fost procuror anticorupţie atunci când au fost derulate aceste investigaţii fiindcă anume din perioada mandatului meu de procruror anticorupţie au fost iniţiate aceste dosare penale”, afirmă Eduard Harunjen.

Despre raportul Kroll II Eduard Harunjen spune că dacă va fi publicat vreodată nu crede că societatea nu va fi şocată de informaţia care se conţine în acesta. Procurorul spune că acesta nu se publică pentru că nu există permisiunea din partea companiei Kroll. „Ceea ce trebuie să facem noi astăzi este să cerem acordul. Noi am propus deja Băncii Naţionale, fiindcă avem solicitare din partea preşedintelui statului de a prezenta acest raport, atunci noi, ca să nu fim bănuiţi că tăinuim ceva sau nu vrem să aducem lumină pe acest raport, noi am propus BNM să intre în discuţii cu compania şi de a cere permisiunea pentru publicarea lui”, spune şeful Procuraturii Generale.

Eduard Harunjen nu exclude că în raportul Kroll doi s-ar regăsi nume noi din fosta guvernare, dar spune că nu a citit acest raport, ci doar are discuţii cu procurorii la acest subiect. „Raportul Kroll inevitabil va fi pus pe masa comisiei parlamentare şi atunci ei vor decide care nume să le dea”, spune procurorul-şef.