ARHIVELE COMUNISMULUI Primele ordine emise de securitatea sovietică după reocuparea Basarabiei

ARHIVELE COMUNISMULUI Primele ordine emise de securitatea sovietică după reocuparea Basarabiei

Sediul actualului Serviciu de Informaţii şi Securitate a fost construit pe locul fostului Liceu Militar "Regele Ferdinand“

În primăvara anului 1944, odată cu revenirea sovieticilor, Comisariatul Poporului pentru Securitatea Statului (NKGB) al RSS Moldoveneşti şi-a reluat activitatea. În spaţiul dintre Prut şi Nistru a reînceput teroarea.

Ştiri pe aceeaşi temă

Stabilirea, în primăvara anului 1944, a liniei frontului sovieto-german pe râul Nistru a însemnat şi revenirea organelor puterii comuniste din RSSM. Temporar, oraşul Soroca a devenit capitala Moldovei sovietice. Aici revine Guvernul RSSM, comisariatele poporului (ministerele), alte autorităţi/instituţii centrale. Printre primele ministere care s-au stabilit la Soroca a fost Comisariatul Poporului pentru Securitatea Statului (NKGB), în frunte cu colonelul de securitate Iosif Mordoveţ, cel care s-a evidenţiat prin cruzime în primul an de ocupaţie a Basarabiei (1940-1941).

Comisariatul Poporului pentru Securitatea Statului (NKGB) al RSS Moldoveneşti a fost format la 1 aprilie 1941, prin separarea acestuia de Comisariatul Poporului pentru Afacerile Interne (NKVD). În fruntea nou-formatului minister a fost numit maiorul de securitate Nicolai Sazîkin, iar Iosif Mordoveţ, locotenent major de securitate a fost desemnat vicecomisar.

Odată cu retragerea sovieticilor din Basarabia, în luna iulie 1941, NKGB al RSSM (după ce i-a împuşcat pe basarabenii arestaţi care nu reuşiseră să se evacueze) a fost ca şi inexistent. Iosif Mordoveţ a avut o carieră de invidiat. În primăvara anului 1944, avea gradul de colonel de securitate. A activat în cadrul temutului „SMERŞ" (смерть шпионам - rusă), organizaţie care avea misiunea să identifice şi să anihileze spionii germani, dar şi ai aliaţilor săi, de pe teritoriul URSS. Ajunsese să fie unul dintre şefii acestei structuri a Frontului II Ucrainean.

Arhivele comunismului: Împuşcaţi pentru că l-au prins pe tâlharul Cotovschi

ARHIVELE COMUNISMULUI Simbolurile comuniste distruse de basarabeni. Vezi GALERIA FOTO!

ARHIVELE COMUNISMULUI Limba română în scrierile anticomuniste din RSSM (I)

În baza unei dispoziţii din 18 martie 1944, semnată de Comisarul Securităţii de Stat al URSS, generalul Kobulov, Iosif Mordoveţ a fost numit Comisar NKGB al RSSM. În noua sa calitate, acesta a reactivat maşinăria sovietică de exterminare.

LA ORDINEA DE ZI - „LUCRUL CU AGENTURA"

Primele directive şi ordine date de Mordoveţ se referă atât la acţiunile operative ce urmau a fi întreprinse pe teritoriul controlat de sovietici în Basarabia, cât şi la măsurile organizatorice privind activitatea curentă a NKGB. Prima directivă a fost emisă la 12 aprilie. Până la finele lunii iunie, au fost aprobate încă 28.

Astfel, în directiva nr. 4/0099, din 25 mai 1944, Comisariatul NKGB a solicitat tuturor secţiilor judeţene şi raionale ale NKGB să prezinte listele rezidenţilor şi agenţilor capturaţi în care să fie precizat: numele, prenumele, anul şi locul naşterii, originea socială, ce instituţie l-a racolat, dar şi o descriere succintă a misiunii pentru care a fost angajat.

În directiva nr. 1/00100, la fel din 25 mai, „Cu privire la lucrul cu agentura", se menţiona că, în pofida faptului că organele puterii sovietice activează de aproape două luni pe „teritoriul eliberat" al Moldovei, lucrul cu agentura este la un nivel foarte scăzut. Rapoartele trimise la comisariat erau formale, iar colaboratorii NKGB nu au reuşit să formeze o agentură capabilă să facă faţă lucrului în noile condiţii. Directiva conţinea indicaţii pentru comisarii de judeţ ai NKGB referitoare la măsurile pe care urmau să le ia pentru a organiza lucrul în această direcţie.

ACUZAŢII LA ADRESA SERVICIILOR ROMÂNEŞTI

O directivă specială (nr. 2/0049, din 26 mai) a fost emisă în urma unui atac ce a avut loc în noaptea de 6 spre 7 mai 1944 asupra preşedintelui sovietului sătesc, a locţiitorului acestuia şi a împuternicitului agricol din satul Ciulucani, judeţul Bălţi. Revolta patrioţilor de la Ciulucani a fost pusă pe seama serviciilor secrete româneşti, care, potrivit NKGB, „înainte de retragere, au lăsat în RSSM o agentură numeroasă cu scopul de a împiedica introducerea la sat a măsurilor politice şi economice şi săvârşirea actelor de terorism asupra activului local".

Documentul conţinea măsurile care trebuiau luate pentru identificarea tuturor persoanelor antisovietice, preciza cum anume trebuie să se facă acest lucru şi stabilea o categorie de colaboratori ai NKGB dintre cei mai experimentaţi responsabili de executarea operaţiunii. Până la 5 iunie, comisariatele judeţene urmau să prezinte un plan de acţiuni.

Ce persoane urmau să fie arestate

Directiva nr. 03/17, din 26 mai, venea cu unele precizări referitoare la persoanele ce trebuiau arestate în primul rând. Astfel, articolul 1 prevedea că trebuie arestate persoanele care au activat în organele de poliţie, în „Straja Ţării", „Armata rusă de eliberare", „Legiunile naţionale", alte structuri similare formate de germani şi români în teritoriile ocupate; primarii şi staroştii care au colaborat activ cu organele de ocupaţie. Recruţii care au fost poliţişti sau membri ai „Strajei Ţării" trebuiau arestaţi şi exilaţi într-un lagăr special al NKGB etc. Directiva preciza şi unele momente în legătură cu anchetarea persoanelor arestate.

ARHIVELE COMUNISMULUI Scrisori antisovietice la posturile de radio „vrăjmaşe"

Atrocităţi comuniste: gropile cu var ale NKVD

Operaţia „Sud": faţa nevăzută a deportărilor din 6 iulie 1949 (I)

Directiva nr. 1/00143, din 5 iunie 1944, stabilea un termen de 10 zile în care comisarii raionali şi de judeţ ai NKGB trebuiau să identifice toţi oamenii care au fugit din locurile de deportare, iar capii familiilor să fie arestaţi. De asemenea, urmau să fie reţinuţi toţi chiaburii care se refugiaseră în România şi care se întorceau la casele lor din Basarabia. Dosarele întocmite pe numele lor trebuiau finalizate în cinci-şapte zile şi transmise Tribunalului militar pentru examinare şi emiterea deciziilor de condamnare.

„Atenţie, pericol de tifos!"

Activitatea internă a Securităţii din RSSM a fost marcată la început de câteva ordine importante. Astfel, la 21 mai 1944, prin ordinul nr. 001, Iosif Mordoveţ stabilea programul de lucru al Comisariatului. În prima parte a zilei se lucra de la ora 9.00 până la ora 16.00. Urma o pauză până la ora 19.00, după care programul dura până la ora 01.00.

Din 10 iunie 1944, Mordoveţ introduce dările de seamă zilnice. Ordonanţa stabilea că fiecare colaborator era obligat să scrie patru feluri de rapoarte. Acestea trebuiau prezentate până la ora 12.00, pentru ziua precedentă.

Grijă deosebită pentru sănătatea securiştilor

Comisarul Iosif Mordoveţ s-a îngrijit de sănătatea subalternilor săi. Având în vedere că în acea perioadă Basarabia a fost cuprinsă de o pandemie de tifos (a se vedea articolul „«Eliberatorii» sovietici au adus tifos în Basarabia", publicat în „Adevărul" Moldova din 10 mai 2012), pentru a-şi proteja colaboratorii de această boală contagioasă, Mordoveţ ordona vaccinarea lor, în ordinul din 26 mai 1944.

Sumele de bani secrete, potrivit ordinului nr. 4 din 4 iunie, urmau a fi gestionate de către inspectorul superior al secţiei finanţe, tovarăşul Zubarciuc, iar ordinul nr. 7, din 21 iunie, spunea că armele din dotare ale colaboratorilor trebuiau luate la evidenţă în termen de trei zile.

La 20 mai, este înregistrată o abatere disciplinară comisă de colaboratorii NKGB. Patrula comisariatului a reţinut în acea zi trei securişti în stare de ebrietate, care se aflau la piaţa agricolă din Soroca. Comisarul Iosif Mordoveţ, prin ordinul nr. 001 (strict secret), din 22 mai, îi trimite pe Golovanov, Ivanov şi Kupţov la carceră pentru cinci zile.

DEZVĂLUIRI Omoruri şi jafuri la „eliberarea" Basarabiei. GALERIE FOTO

ARHIVELE COMUNISMULUI Basarabenii au fost înfometaţi, la ordinul partidului. Vezi GALERIA FOTO!

ARHIVELE COMUNISMULUI Pentru ce erau judecați oamenii în URSS. Vezi GALERIA FOTO!

Zece zile mai târziu, prin ordinul nr. 005, din 30 mai, anchetatorul Şeinman Emil Iacovlevici a fost destituit din post „pentru discreditarea organelor NKGB". S-a constatat că Şeinman a percheziţionat fără niciun motiv casa ce-i aparţinea cetăţeanului Vasilache din oraşul Soroca, de unde şi-a însuşit mai multe bunuri.

STATELE DE PERSONAL ALE NKGB

Statele de personal ale NKGB din RSSM au fost aprobate de colonelul Mordoveţ prin ordinul nr. 002 (strict secret), din 25 mai 1944. Numărul total al aparatului central al NKGB al RSSM a fost stabilit la 289 de persoane, fiind divizat în: conducerea de vârf, secretariat, trei direcţii (nr. 2, 4 şi 5) cu subdirecţii şi secretariate, Secţia cadre, Direcţia anchetă, Serviciul comunicaţii, Secţia administrare şi gospodărie, o secţie specială, secţiile A şi B, alte structuri pentru buna funcţionare a instituţiei. Colaboratorii, în cea mai mare parte, erau cu experienţă în domeniu şi, aşa cum era şi de aşteptat, toţi erau veniţi din URSS.


citeste totul despre: