Vizita lui Ceauşescu la Chişinău văzută de diplomaţii americani

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Vizita lui Ceauşescu la Chişinău a fost urmărită cu maximă atenţie de diplomaţii americani, care încercau să desluşească dedesubturile acesteia. Printre fişierele Wikileaks se găseşte şi colecţia de telegrame diplomatice puse deoparte de Henry Kissinger în perioada în care era şeful diplomaţiei americane (1973-1977), iar printre aceste telegrame se găsesc câteva care ilustrează vizita lui Ceauşescu la Chişinău pe 2-3 august 1976.

Apariţia la Bucureşti a mai multor lucrări şi articole care contraziceau tezele sovietice privind Basarabia i-a scos din sărite pe comuniştii de la Moscova. Românii îndrăzneau să îşi amintească istoria altfel decât fusese dictată şi acest lucru provoca atenţia diplomaţilor americani care urmăreau fiecare detaliu al disputei.

Supărare la Chişinău

Pe 16 septembrie 1975 Ivan Bodiul, atotputernicul prim-secretar al Partidului Comunist de la Chişinău, a ţinut un discurs în care condamna vehement naţionalismul. Discursul lui Bodiul a atras atenţia diplomaţilor americani care au transmis la Washington o lungă telegramă în care încercau să desluşească misterul acestui discurs. Bodiul a prezentat formarea poporului sovietic multinaţional drept o mare realizare a „socialismului matur”. Poporul sovietic multinaţional se baza - conform lui Bodiul - pe „relaţiile armonioase între grupurile sociale, naţiunile şi naţionalităţile Uniunii Sovietice”, iar „aliajul organic a elementelor naţionale şi internaţionale în artă şi cultură a dat naştere unor trăsături comune pentru toate culturile naţionale care se unesc într-o civilizaţie uniformă a societăţii comuniste”. 

După aceste generalităţi, Bodiul a ajuns la elementul cheie al discursului său: „dorinţa moldovenilor de a cunoaşte arte şi cultura lumii prin intermediul limbii ruse, preţiosul cadou al culturii multinaţionale făcut întregului popor sovietic”. Practic, Bodiul se lipsea cu dragă inimă de limba maternă în schimbul rusificării.

Duşmanii sovieticilor

Stabilind că popoarele din Uniunea Sovietică nu aveau probleme legate de folosirea limbilor naţionale, Bodiul a început să-i atace pe „duşmanii progresului social care deformează teoria marxist-leninistă a chestiunii naţionale şi încearcă prin cele mai josnice metode să submineze unitatea şi prietenia popoarelor sovietice prin declaraţii false care se referă la rusificarea popoarelor şi colonialismul sovietic”. 

Bodiul susţinea că progresul social era afectat de „şcolile oportuniste”, mai ales de revizioniştii teoriei marxist-leniniste care „exagerează elementul naţional faţă de cel internaţional, în dauna internaţionalismului proletar, predicând comunismul naţional şi socialismul democratic, falsificând principiile leniniste ale dreptului popoarelor la suveranitate şi auto-determinare” ceea ce „micşora importanţa experienţei Partidului Comunist al Uniunii Sovietice”.

Şeful comuniştilor de la Chişinău făcea apel la respingerea „politicienilor demagogi care se îndepărtează de comunismul ştiinţific” şi proclama necesitatea luptei împotriva „acelor politicieni care susţin că fiecare partid comunist trebuie să aibă propria concepţie teoretică despre comunism”. Conform discursului lui Bodiul, „comunismul ştiinţific nu are nimic în comun cu pragmatismul şi subiectivismul naţional”.

image

Naţionalismul românesc

Discursul lui Bodiul era în mod evident îndreptat împotriva comunismului naţional practicat în România încă din vremea lui Gheorghe Gheorghiu-Dej. Diplomatul american care semnala discursul lui Bodiul sublinia că acesta îi ataca pe iugoslavi şi pe români, eticheta de „politicieni demagogi” făcând referire la Nicolae Ceauşescu. Conform diplomatului american, Bodiul era direct interesat de chestiunile legate de naţionalism, deoarece „cea mai mare problemă naţională a Moldovei este că majoritatea cetăţenilor vorbesc o variantă a limbii române şi mulţi îşi amintesc de administraţia românească. Există o critică constantă în presa moldovenească împotriva pretenţiilor istorice româneşti asupra Moldovei”. „Moscova şi Chişinăul sunt vulnerabile în faţa acuzaţiilor de imperialism cultural şi anihilare lingvistică, ceea ce explică reacţiile sovietice dure”.

Presa sovietică despre Ceauşescu

Diplomaţii americani erau extrem de atenţi la cele publicate în presa sovietică: Pravda şi Krasnaia Zvezda au anunţat pe prima pagină vizita lui Ceauşescu la Chişinău. Conform presei sovietice, Ceauşescu l-a felicitat pe Bodiul şi poporul moldovenesc pentru marile lor succese şi a făcut apel la relaţiile prieteneşti între poporul român şi popoarele Uniunii Sovietice. La ştirile de seară de la televiziunea sovietică din 2 august Ceauşescu a fost arătat parcurgând pe jos o distanţă destul de lungă înainte de a fi întâmpinat de Bodiul (aspect subliniat în telegrama diplomatică americană), iar postul de radio Mayak a făcut o referire neclară la Brejnev în contextul ştirii despre prezenţa lui Ceauşescu la Chişinău.

Ce au înţeles americanii

Americanii s-au străduit să înţeleagă vizita lui Ceauşescu la Chişinău (şi întâlnirea ulterioară cu Brejnev în Crimeea) în cheia disputei naţionaliste începute cu discursul agresiv al lui Bodiul. Prezenţa lui Ceauşescu la Chişinău pe 2 august 1976 era marcată de diplomaţii americani drept prima de acest fel de la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial şi era văzută drept un gest menit „să sublinieze normalizarea relaţiilor sovieto-române şi moderarea polemicilor istorice care l-au dus pe secretarul Comitetului Central al PCUS la Bucureşti în luna mai”. Diplomaţii americani de la Moscova erau convinşi că deşi la nivelul imaginii relaţiile româno-sovietice se îmbunătăţeau, diferendele esenţiale rămâneau nerezolvate.

Într-o declaraţie publică făcută la Iaşi înainte de a porni spre Chişinău, Ceauşescu declara că „românii vor respinge orice încercare de jignire a strămoşilor lor”. În plus, presa de la Bucureşti continua să facă aluzii la Basarabia, însă vizita propriu-zisă a lui Ceauşescu în URSS era tratată ciudat: pe de o parte a fost acordată o mare atenţie întâlnirilor de la Chişinău, în schimb întâlnirea cu Brejnev din Crimeea a fost doar anunţată, fără nici un fel de detalii suplimentare.

Diplomaţii americani de la Moscova apreciau vizita lui Ceauşescu în URSS în următoarea formă: „Mai degrabă Ceauşescu se va desfăta cu vechea artă românească a tocmelii, oferind cât mai puţin şi cerând cât mai mult. Cel mai probabil sovieticii vor fi neguţători la fel de duri ca întotdeauna şi prezenta fază a relaţiei româno-sovietice va fi de scurtă durată”.

Bodiul şi telegrama lui Brejnev

La mitingul de la uzina „Microprovod” din Chişinău, Ivan Bodiul a dat citire unei telegrame de felicitare primite din partea lui Leonid Brejnev cu ocazia aniversării constituirii, la 2 august 1940, a R.S.S. Moldoveneşti. Ceauşescu s-a făcut că ignoră momentul, însă mesajul lui Bodiul era unul cât se poate de clar: Brejnev a participat la ocuparea Basarabiei în 1940 şi Ceauşescu trebuie să nu uite acest lucru.

Americanii vedeau Basarabia în locul RSS Moldova

Diplomaţii americani au aflat cu surprindere că Ceauşescu se afla în vizită la Chişinău în vara anului 1976 – „prima vizită de acest fel a unui preşedinte român”, conform telegramei care semnala prezenţa conducătorului român în URSS. „Preşedintele Ceauşescu se află într-o vizită informală în URSS, la Chişinău, RSS Moldova (fostă Basarabia)” - cu aceste cuvinte anunţa evenimentul Ambasada SUA la Moscova.

Republica Moldova



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite