Mănăstirea Căpriana, bijuteria din inima codrilor GALERIE FOTO
0
La Căpriana, localitate aflată la 40 de kilometri de Chişinău, se înalţă unul dintre cele mai vechi locaşuri sfinte din Basarabia, ctitorit de Ştefan cel Mare. Biserica Sfântul Gheorghe de aici este prezentă în materilalele de promovare a imaginii ţării.
La mănăstire vin turişti din toată Moldova, dar şi de peste hotare. Părintele Haralampie ne spune că uneori au sute de vizitatori zilnic, mai ales în timpul verii. Sunt atraşi şi de locul pitoresc din inima codrilor în care se află mănăstirea. Cei 20 de călugări de aici nu sunt prea vorbăreţi. Cea mai mare parte din timp o petrec în rugăciune. „Slujbele încep la ora cinci dimineaţa. Excepţie se face de sărbători, când începem la opt ca să poată veni şi enoriaşii. În timpul zilei avem ascultări, ne rugăm în chilii", ne povesteşte călugărul.
Mănăstirea are în proprietate 20 de hectare de pământ. Acestea sunt prelucrate de oamenii din localităţile vecine care angajaţi cu ziua. Pot să dea o mână de ajutor şi credincioşii care vin să se roage şi doresc să stea mai multe zile. Preotul spune că de la aceştia nu este cerută taxă de cazare. „Pot lăsa un ajutor, o milostenie din propria dorinţă", a accentuat clericul.
Un loc ce abundă în istorie
Potrivit cronicilor, mănăstirea datează din secolul XIV, de pe vremea lui Alexandru cel Bun. Unii arheologi susţin însă că Biserica Naşterea Maicii Domnului, cea mai veche din complex, a fost ridicată de Ştefan cel Mare după anul 1470.
În anii '90 ai secolului trecut un grup de arheologi de la noi a făcut acolo săpături. Printre ei era şi actualul viceministru al culturii Gheorghe Postică. Specialiştii au descoperit un fundament care se presupune că a fost construit pe vremea domnitorului Alexandru cel Bun. „Iniţial mănăstirea s-a numit Vişnovăţ, datorită râului care curge în preajmă. Mai apoi însă, potrivit legendei, călugărul Chiprian, fugind din Nordul Italiei de inchiziţie, s-a stabilit aici şi a făcut un schit. El a fost şi primul egumen al mănăstirii", povesteşte unui grup de copii Tudor Ungureanu, numit de oameni cobzarul şi cronicarul satului.
CLICK AICI SĂ VEZI GALERIE FOTO!
„Am stat şi eu în poiana lui Chiprian în timpul săpăturilor arheologice. A fost găsit pristolul - un par pe care se punea sfânta scriptură şi se citea creştinilor", îşi continuă povestea Tudor Ungureanu, care le-a vorbit copiilor şi de o altă versiune a apariţiei mănăstirii. Chipurile, ar fi fost construită un secol mai târziu de către Ştefan cel Mare. Cică, într-o zi, când trecea prin acele locuri după o luptă grea cu turcii, i-a ieşit în cale o căprioară şi a îngenuncheat în faţa domnitorului. Această legendă le-a plăcut mai mult micuţilor.
GALERIE FOTO Orheiul Vechi, muzeul de sub cerul liber al Moldovei
DESTINAŢIE Conacul lui Manuc, armeanul care a lucrat împotriva noastră
GALERIE FOTO Locul unde cobori pentru a te înălţa
Monument respins de UNESCO
Arheologii au descoperit îngropate în biserică 26 de schelete, ale tuturor celor care au contribuit la ridicarea locaşului sfânt. Unii au fost ridicaţi la rangul de sfinţi pentru că nu au putrezit. „În timpul săpăturilor o persoană a devastat mormântul Mariei Dispancioc, soţia unui boier de pe vremea lui Alexandru Lăpuşneanu. A plecat cu mult aur din mormântul acesteia. Şi-a pierdut urma", îşi aminteşte Tudor Ungureanu. Osemintele au fost duse la Chişinău pentru a fi studiate, după care vor fi aduse înapoi la mănăstire.
La Căpriana a fost îngropat, în secolul XIX, şi mitropolitul Gavriil Bănulescu Bodoni. Aici se afla reşedinţa de vară a prelatului.
După restaurare la Cărpiana au venit specialişti de la UNESCO să vadă dacă pot include complexul în cartea patrimoniului mondial. „Când s-a făcut renovarea, arheologii au propus să se păstreze cât mai mult posibil felul cum a fost acesta la origini, dar nu s-a ţinut cont de sfaturile lor şi s-a făcut reparaţie euro cu ciment şi geamuri termopan. Monumentul şi-a pierdut atunci într-o mare măsură aspectul istoric. Din păcate, a fost mai mult un proiect politic, nu restaurare", a conchis viceministrul Culturii Gheorghe Postică.
Loc pentru bolnavii de tuberculoză
„Mănăstirea a avut o soartă grea. Ea a fost devastată de mai multe ori. În perioada URSS, călugării de aici au fost învinuiţi că duc o viaţă amorală şi locaşul a fost închis cu totul", povesteşte teologul Iulian Proca. Aici, ca şi în multe mănăstiri din Moldova, a fost sanatoriu pentru bolnavii de tuberculoză. Într-o vreme, Ministerul Culturii a vrut să facă o tabără de creaţie pentru scriitori la mănăstire, dar aşa şi nu a reuşit.
În 1992, printr-un decret al preşedintelui Mircea Snegur, trebuia să fie oferiţi bani pentru reconstrucţia Complexului monastic-cultural Mănăstirea Căpriana. Au fost alocate mijloace pentru schiţarea proiectului, dar mai apoi şeful statului s-a răzgândit şi banii au fost redirecţionaţi pentru lucrări la Mănăstirea Hâncu. Renovarea Căprianei a început în 2003, sub patronatul preşedintelui comunist de atunci, Vladimir Voronin.
Sume enorme pentru renovare
Unii îl consideră pe Vladimir Voronin salvatorul Mănăstirii Căpriana, deoarece el a iniţiat renovarea complexului. Se spune că pentru lucrările care au durat şase ani s-au cheltuit 130 de milioane de lei. O sută de milioane din această sumă au fost adunaţi în timpul maratonului şi din donaţii făcute ulterior de oameni de rând şi de businessmeni.
Oaza de catolicism din centrul Orheiului
DESTINAŢIE Conacul armeanului care a lucrat împotriva noastră
Se încarcă comentariile...
