Curtea Constituţională: Preşedintele nu are drept de veto faţă de propunerea prim-ministrului

FOTO IPN

Preşedintele Republicii Moldova are dreptul să verifice corespunderea candidatului propus de prim-ministru pentru o funcţie, însă nu are drept de veto faţă de propunerea prim-ministrului. Refuzul deliberat al preşedintelui ţării de a-şi îndeplini obligaţia constituţională de numire a propunerii repetate a prim-ministrului constituie o încălcare gravă a obligaţiilor sale constituţionale şi a jurământului.

Această circumstanţă justifică iniţierea de către Parlament a procedurii de suspendare a preşedintelui, în conformitate cu articolul 89 din Constituţie. Explicaţia vine din partea Curţii Constituţionale, care a răspuns sesizării de interpretare a prevederilor articolului 98, în coroborare cu articolele 1, 56, 91, 135 şi 140 din Constituţie, transmite IPN.

În decizia Curţii Constituţionale se precizează că, depunând jurământul, preşedintele Republicii Moldova îşi asumă necondiţionat, în mod public şi solemn obligaţia de a acţiona exclusiv în spiritul loialităţii faţă de Constituţie şi de a nu încălca jurământul în nicio împrejurare. Curtea a reiterat că încălcarea jurământului este, pe de o parte, o încălcare gravă a Constituţiei, iar o încălcare gravă a Constituţiei este, pe de altă parte, o încălcare a jurământului. Gravitatea acestei încălcări poate ridica o problemă de incompatibilitate a preşedintelui cu funcţia exercitată.

Curtea subliniază că refuzul preşedintelui de a-şi executa obligaţiile constituţionale constituie imposibilitate temporară de a-şi exercita atribuţia în cauză şi justifică instituirea interimatului funcţiei, care se asigură, în ordine, de preşedintele Parlamentului sau de primul ministru, pentru exercitarea acestei obligaţii constituţionale a preşedintelui.

În prezenta cauză, Curtea a constat că blocajul instituţional a fost generat de acţiunile deliberate ale preşedintelui şi de neexecutarea hotărârii anterioare a Curţii Constituţionale. În acelaşi timp, Curtea a reţinut că mecanismul de demitere a preşedintelui ţine de opţiunea Parlamentului, fiind o procedură complexă şi de lungă durată, care nu soluţionează prompt problema funcţionalităţii depline a instituţiilor fundamentale obstrucţionate deliberat de către preşedinte. Constituţia Republicii Moldova nu oferă soluţii exprese asupra modului de a gestiona situaţia extraordinară creată de inacţiunea deliberată a preşedintelui, or textul Constituţiei este construit având la bază premisa bunei credinţe, inclusiv în exercitarea de către persoanele care deţin funcţii publice a atribuţiilor ce le revin.

Curtea Constituţională a fost sesizată de către Guvern după refuzul şefului statului de a semna decretul de numire a lui Eugen Sturza în funcţia de ministru al apărării după înaintarea repetată a candidaturii acestuia de către executiv.