Baciul moldovean rămâne fără mioare
0
Crescătorii de oi şi capre trag un semnal de alarmă: îndeletnicirea strămoşească este pe cale de dispariţie. Numai în ultimii trei ani, fermierii au fost nevoiţi să sacrifice o treime din turme.
În curând, brânza de oi ar putea deveni delicatesă, deoarece pe an ce trece şeptelul de ovine scade considerabil. „Dacă se va menţine acelaşi ritm, îndeletnicirea strămoşilor noştri ar putea să dispară", spune îngrijorat Pantelei Plugaru, preşedintele Federaţiei asociaţiilor crescătorilor de ovine şi caprine din Moldova.
Problema s-a agravat anul acesta din cauza secetei. Mulţi fermieri susţin că vor fi nevoiţi să sacrifice sau să vândă o parte din animale la toamnă. „La sud e o criză cum nu s-a mai întâlnit. Nici acum că e vară nu e suficientă hrană pentru animale. Mă tem că nu vom avea furaje ca să le ţinem la iarnă", explică Tudor Nicu, şeful asociaţiei din raionul Cahul.
SUBVENŢII MICI ŞI BARIERE BIROCRATICE
Crescătorii se plâng că subvenţiile oferite de stat sunt prea mici şi cer ajutorul autorităţilor pentru a salva ramura oieritului. „Statul ne dă 15-25 de lei pentru un kilogram doar când cumpărăm animale de prăsilă. Majoritatea le aducem de peste hotare şi numai un exemplar costă în jur de 1.000 de euro", precizează Pantelei Plugaru.
Floarea soarelui şi porumbul au fost răpuse de secetă
Valentin Dodi, din Grătieşti, a importat recent 60 de capre din Austria. Bărbatul afirmă că a trecut jumătate de an până şi-a văzut animalele în ocol. „Specialiştii de la Agenţia Fitosanitară mi-au cerut să le plătesc deplasarea în Austria ca să inspecteze caprele. Am refuzat categoric fiindcă erau obligaţi s-o facă din banii statului. Până la urmă s-au lămurit, dar eu am fost nevoit să suport chletuieli mari", povesteşte fermierul, precizând că a plătit 5.000 de euro TVA.
MULSE CA ACUM O SUTĂ DE ANI
Din lipsa investiţiilor în domeniu, ramura nu progresează. Ţăranii câştigă prea puţin pentru a implementa noi tehnologii. „Visăm şi noi să nu mai folosim căldarea şi mâna, dar să avem ferme moderne", mărturiseşte Pantelei Plugaru.
„Ne-am descurca mai bine dacă am putea exporta oile, căci pe piaţa noastră nu luăm mai mult de 700 de lei pentru una. Nici brânza n-o putem duce peste hotare, fiindcă nu e certificată. La piaţă ne jupoaie angrosiştii, iar noi suntem nevoiţi să vindem brânza pe străzi, cu cel mult 50 de lei kilogramul. Nici cu lâna nu facem bani. Un kilogram costă şase lei, dar şi aşa n-o cumpără nimeni. Nu ne răscumpărăm nici măcar cheltuielile pentru tunsul oilor", se plânge Tudor Nicu, de la Cahul.
Uniunea Europeană resuscitează agricultura din Republica Moldova
Potrivit specialiştilor de la Inspectoratul Zootehnic de Stat, în Moldova sunt câteva firme care exportă lână în Turcia, dar acestea nu le dau fermierilor mai mult de şapte lei pentru kilogram. „Lâna noastră nu are nicio valoare aici. Pe piaţa din Moldova se vinde cea adusă din Noua Zeelandă", constată Nicolae Mardare, oier din Ungheni.
AJUTOR DE LA DONATORI STRĂINI
Fermierii au cerut ajutor la Ministerul Agriculturii. „Ca să salvăm ramura avem nevoie să ne ofere măcar 50 de lei pentru animal. Ne-au promis că ne ajută, dar când?", se întreabă Pantelei Plugaru, şeful federaţiei.
La rândul său, Vasile Bumacov, ministrul Agriculturii şi Industriei Alimentare, spune că e la curent cu problemele crescătorilor de oi şi capre. Experţii calculează daunele provocate de secetă, iar la toamnă le vor prezenta donatorilor internaţionali pentru a beneficia de eventuale ajutoare. „Anul acesta le-am mărit un pic subvenţiile. De la anul le vom dubla", promite oficialul.
SECETĂ MARE
Moldova se confruntă cu una dintre cele mai grave secete din ultimii 60 de ani care a cuprins circa 80% din teritoriul ţării. Potrivit calculelor experţilor de la AŞM, pagubele vor constitui 1,5 miliarde de lei sau aproximativ 15-20% din recolta aşteptată.
Fermierii nu cresc rasele de oi care ar aduce profituri
Acum trei ani, în Republica Moldova erau un milion de capre şi oi, astăzi sunt doar 700.000 de capete. Majoritatea sunt de rasele caracul şi ţigaie. Serghei Chilimaş, profesor la Universitatea Agrară, susţine că problema cea mai mare este că oierii au fost orientaţi greşit.
„În regiunea de sud se cresc oile ţigăi, bune de lână, care nu trebuie astăzi nimănui. Ar fi mai bine ca fermierii să-şi schimbe animalele pe altele care să dea multă carne şi lapte", explică specialistul. Nici oile de rasa caracul, crescute la nord, nu sunt profitabile. Acestea sunt apreciate pentru pielicele care, la fel, nu mai sunt întrebate.
Profesorul spune că în ultimii ani se fac foarte puţine cercetări în domeniu fiindcă au fost micşorate considerabil sursele destinate pentru ştiinţă. În 2009, savanţii moldoveni au obţinut o nouă rasă de oi. Savanţii care au lucrat la acest proiect se tem că specia ar putea dispărea dacă statul nu le va acorda oierilor suport financiar pentru a le înmulţi. Primele 400 de capete de acest fel au fost cumpărate de Vladimir Ududovici, oier de la Hânceşti.
Citește cele mai importante știri din Republica Moldova pe Adevarul.md
Se încarcă comentariile...
