Introducerea „limbii moldoveneşti" în RSSM în 1941 a generat o luptă ascunsă între scriitorii din aşa-numitele partida basarabeană şi cea transnistreană. Cei cu studii filologice temeinice făcute până la 1940 şi experienţă scriitoricească în România nu puteau să coboare la nivelul lingvistic al moldovenismului primitiv adus şi promovat de colegii lor de peste Nistru.

Flmul „Al treilea asalt", turnat în anul 1948, la Kiev, a rămas în analele cinematografiei ca prima peliculă în care era proslăvit „geniul militar" al lui Stalin. Producţia relata despre eliberarea peninsulei Crimeea. Comitetul Central al Partidului Comunist (bolşevic) din Moldova a decis traducerea lui în „limba moldovenească". În luna iunie 1948, o echipă de actori de la Teatrul Naţional „A.S. Puşkin" din Chişinău au dublat la Odesa versiunea moldovenească a scriitorului transnistrean Ion Canna. Textul a fost aprobat de CC al PC(b)M. Basarabeanul Emilian Bucov, cu studii filologice la Bucureşti, a intervenit în traducere, ceea ce a generat un conflict. El a fost învinuit că a românizat „limba moldovenească".

Scandalul a izbucnit când Ion Canna a mers la Odesa să verifice calitatea imprimării. Acolo i s-a spus că la studio a fost tovarăşul Bucov, care, ascultând câteva crâmpeie din film, a rămas nemulţumit de calitatea traducerii. Emilian Bucov a afirmat că CC al PC(b)M l-a împuternicit să verifice traducerea, că tovarăşul Canna este un comunist serios şi un politician bun, dar nu cunoaşte îndeajuns „limba literară moldovenească". Întors la Chişinău, Canna l-a telefonat pe Bucov, însă a auzit aceleaşi argumente. Ba mai mult, Bucov i-a explicat că el intenţionat românizează filmul, întrucât vrea să-l trimită în România. Ion Canna a căutat susţinere la partid.


Click aici pentru a-i vedea pe liderii comuniştii care au tradus din română în "moldovenească"

CUVINTE ÎN ROMÂNĂ ÎN LOC DE CELE „MOLDOVENEŞTI"

La 4 iulie 1948, Ion Canna îi trimite o scrisoare strict secretă lui Macar Radul, secreter al CC al PC(b)M, în care îl informează despre cele întâmplate la Odesa şi despre discuţia avută cu Bucov la Chişinău. De asemenea, i se plânge oficialului de partid că Bucov întotdeauna i-a redactat articolele trimise pentru revista „Octombrie", înlocuind cuvintele moldoveneşti cu cele româneşti. De exemplu, în articolul pentru numărul trei, Bucov a dispus: „Înlocuiţi cuvântul «învoieli» cu «condiţii» şi «amu» în «acum» etc."

În fine, Canna nu pune problema cine cunoaşte mai bine „limba literară moldovenească", dar susţine că tovarăşul Bucov nicidecum nu poate fi examinator, întrucât „gradul de cunoaştere îl pot stabili doar Comitetul Central şi poporul". „Eu cunosc la fel de bine limba română, dar servesc poporul moldovenesc şi nu mi se ridică mâna să scriu pentru poporul meu în altă limbă", este explicaţia dată de Ion Canna. Pentru a verifica temeinicia plângerii lui Canna, CC al PC(b)M a format o comisie în frunte cu Macar Radul. Studiind ambele traduceri, Comisia i-a dat dreptate lui Canna.

În paralel, Ion Canna i-a scris, la 26 august 1948, lui N. Andreev, şeful Biroului CC al PCUS, de la Moscova, responsabil de Moldova. I-a povestit acestuia despre rezultatele comisiei, adăugând că el în ultimii opt ani a oferit consultanţă sau a asigurat traducerea în cazul a peste 30 de filme sovietice, printre care: „Lenin în octombrie", „Lenin în anul ‘18" etc., toate apreciate de conducere. A mai scris că a asistat la cea de-a treia dublare a filmului „Al treilea asalt" şi că, în această versiune, pelicula este bine dublată. Nu uită să accentueze că tovarăşul Bucov, în tot cuprinsul textului, a introdus gramatica românească, a schimbat topica frazei moldoveneşti cu cea românească, a modificat terminaţiile moldoveneşti: în loc de -e a pus -ia, -be a devenit -bea, -me a fost înlocuit cu -mia, iar -aghe cu -abia.

ARHIVELE COMUNISMULUI Soarta deputaţilor din primul Soviet Suprem al Moldovei

„Spânzurătoarea să dea în Stalin!..." Vezi GALERIA FOTO!

Cum a fost ciopârţită Basarabia prin formarea RSSM?

ARHIVELE COMUNISMULUI Vezi cine a fost transnistreanul care „a românizat moldovenii"

În acest conflict Canna a găsit susţinerea a doi colegi transnistreni, actori participanţi la sonorizarea filmului, fiecare semnând câte o scrisoare de condamnare a acţiunilor lui Bucov. Chiril Ştirbul, artist emerit al RSSM, a afirmat că şi în alte filme dublate s-au strecurat cuvinte româneşti, precum: savant, cea, mea etc., însă cele mai multe sunt introduse în pelicula „Al treilea asalt". La rândul său, Arcadie Plaţînda a menţionat că Emilian Bucov le-a spus că tovarăşul Stalin nu poate să folosească argouri în vorbire. Plaţînda concluzionează: „Am înţeles că tovarăşul Bucov consideră că limba română este superioară celei moldoveneşti".

CANNA S-A PLÂNS LA PARTID DE BUCOV

În dispută se implică CC al PC(b)M. La 30 august 1948, locţiitorul şefului Secţiei agitaţie şi propagandă, Constantin Cernenko (viitorul lider al Uniunii Sovietice, între 1984-1985) i-a trimis lui Nicolai Coval, secretarul CC al PC(b)M, o notă informativă cu un titlu ce mirosea a Siberie: „Privind intervenţia locţiitorului Preşedintelui Consiliului de Miniştri al RSS Moldoveneşti, tovarăşul Bucov, în dublarea filmelor în scopul românizării lor". Cernenko îl învinuia pe Bucov că a încălcat grav procedura de dublare a filmelor, că textul lui nu a fost aprobat de CC, că a românizat filmul, a modificat textul la circa 2.000 de metri de peliculă din cei 2.900 câţi are filmul etc.

La scrisoare a fost anexat un tabel comparativ, în care au fost inserate varianta rusă a textului, traducerea lui Canna, intervenţia lui Bucov şi propunerea Comisiei Radul. În demers se mai preciza că în tot cuprinsul textului cuvântul amu a fost înlocuit cu acum, aiasta cu aceasta, pre cu prea, vre cu vrea, be cu bea. Cernenko îi solicită lui Coval indicaţii. Cu toate acestea, autoritatea pe care o avea Bucov l-a ajutat să evite unele necazuri mari. Scriitorul Vladimir Beşleagă, căruia i-am povestit acest caz şi care i-a cunoscut personal pe Ion Canna şi Emilian Bucov, susţine că între taberele pe care le reprezentau cei doi a existat o luptă nedeclarată pentru putere, bani şi influenţă.

GALERIE FOTO Cum colabora Securitatea din România cu KGB

Basarabeni în Corpul rus de pază. Vezi GALERIA FOTO!

70 de ani de la deportările în masă din Republica Moldova: Justiţia apără crimele regimului comunist

Back in the USSR

Emilian Bucov (1909-1984)

Emilian Bucov s-a născut la 8 iulie 1909, în Chilia, Basarabia, şi a murit la 17 octombrie 1984, în Chişinău. Poet, dramaturg, publicist moldovean. A studiat la Universitatea din Bucureşti. Activist al mişcării tineretului comunist (UTC) din România. Începe să publice în 1936 poeme patriotice, romane în versuri şi proză, piese de teatru, versuri, cărţi pentru copii etc. De asemenea, traduce din rusă. A fost preşedinte al Uniunii Scriitorilor din Moldova, Scriitor al Poporului al RSS Moldoveneşti (1982), Erou al muncii socialiste (1979), decorat cu două ordine Lenin etc.

Ion Canna (1902-1979)

Scriitorul sovietic Ion Canna s-a născut la 28 ianuarie 1902, în satul Goian din stânga Nistrului, şi a murit la 27 ianuarie 1979, în Chişinău. Participă la războiul civil din Rusia. Debutează în 1926 cu articole satirice şi povestiri despre războiul civil. După 1944, publică lucrări despre satul moldovenesc în „primele faze ale marilor prefaceri socialiste". Romanul „Dimineaţa pe Nistru" (1951) este unul dintre cele mai importante din cariera sa. A fost deputat în Sovietul Suprem al RSSM, primul preşedinte al Uniunii Scriitorilor din Moldova (1940). Decorat cu ordinul Lenin şi Drapelul Roşu de Muncă.

Citește cele mai importante știri din Republica Moldova pe Adevarul.md