Află cum milionarul Sorin Ovidiu Vîntu şi-a spălat banii în Republica Moldova

Vântu a operat nestingherit în Republica Moldova

În anii 2008-2009, prin intermediul Investprivatbank şi a şase întreprinderi moldoveneşti au fost spălate circa 1,5 miliarde de lei. Autorităţile de la Chişinău au început cercetarea cazurilor doar după ce au fost sesizate de organele judiciare din România.

La 24 septembrie 2008, Adunarea generală extraordinară a acţionarilor companiei româneşti PSV Company (fosta Petromservice) adopta decizia de a procura 55% din capitalul social al unei societăţi bancare din străinătate. Ţinta era Investprivatbank de la Chişinău. Astfel se dădea startul uneia dintr-o suită de zeci de operaţiuni financiare care au avut ca rezultat spălarea prin intermediul băncii şi a şase întreprinderi din Moldova a circa 94 de milioane de euro (aproximativ 1,5 miliarde de lei).

Ca urmare a deciziei adunării, PSV Company a alocat 20 de milioane de euro, care se adăugau la alte 25 de milioane, prevăzute anterior în acelaşi scop. Tranzacţia de cumpărare a pachetului de acţiuni ale Investprivatbank s-a făcut prin intermediul firmei Demera Investments Limited din Cipru, controlată de omul de afaceri român Sorin Ovidiu Vîntu şi moldoveanul Octavian Ţurcan. La 19 noiembrie 2008, Demera Investments Limited a procurat pentru PSV Company firma Tabor Projects Limited din Cipru, care figura în calitate de acţionar al Investprivatbank cu 40%. Pentru acest pachet s-au achitat 32 de milioane de euro, preţ de 7,2 ori mai mare decât cel de piaţă, după cum constată procurorii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie din România care au anchetat cazul.

CUM S-A DERULAT AFACEREA

Anterior, la începutul lunii noiembrie 2008, Tabor Projects Limited devenise acţionar majoritar la Investprivatbank, în urma unei creşteri de capital prin emisiune suplimentară de acţiuni în valoare de 50 de milioane de lei (3,6 milioane de euro). Firma a obţinut 35,24% din acţiuni, care se adăugau la pachetul de 5% deţinut până atunci. La începutul lunii decembrie 2008, au fost încheiate alte patru contracte de vânzare-cumpărare, prin care PSV Company a achiziţionat, cu 13 milioane de euro, patru companii offshore care deţineau în total 15% din acţiunile Investprivatbank. Este vorba de Brendelco Limited, Karaka Holdings Limited, Karo Holdings Limited şi Kauri Holdings Limited, toate controlate de Octavian Ţurcan şi milionarul Vîntu.

Citește și:

EDITORIAL DE SABIN ORCAN: Bandiţelul lui Vîntu

Omul de afaceri moldovean Octavian Ţurcan, reţinut într-un dosar privind delapidarea a 83 milioane de euro

Astfel, iese că pentru 55% de acţiuni la Investprivatbank afaceriştii au achitat în total 45 de milioane de euro, în timp ce valoarea reală de piaţă a pachetului era de numai 6,23 milioane de euro. Banii transferaţi, după ce au fost trecuţi prin alte câteva firme offshore ale imperiului Vîntu, ajung din nou în conturile Demera Investments Limited.

VÎNTU MAI VREA 50 DE MILIOANE DE EURO

Diferenţa de 38,77 milioane de euro constituie prejudiul provocat PSV Company de către autorii operaţiunilor. În iunie 2009, Investprivatbank a intrat în faliment, iar în prezent Vîntu, prin intermediul a şase firme, cere 50 de milioane de euro în calitate de despăgubiri de la Republica Moldova.

Spălarea de bani s-a făcut şi prin şase societăţi pe acţiuni din ţara noastră, unele cu capital de stat. E vorba de Magistrala şi Conmec din Bălţi, Agat, Semnal şi Mezon din Chişinău, precum şi Fabrica de Conserve din Coşniţa. Schema era aceeaşi. Se procurau pachete de acţiuni la aceste întreprinderi la preţ de zeci de ori mai mare decât cel real, iar banii, după ce treceau prin conturile mai multor firme, se întorceau curaţi în cele ale firmei Demera din băncile cipriote. În total, prin cele şase întreprinderi au trecut 48,84 milioane de euro, iar prejudiciul calculat de anchetatori este de 44,4 milioane de euro.

Prejudicierea PSV Company SA ca urmare a achiziţiei pachetelor de acţiuni emise de SA Agat, SA Mezon, SA Semnal şi SA Fabrica de Conserve Coşniţa

Foştii şefi spun că n-au ştiut nimic

Toate tranzacţiile derulate de firmele lui Vîntu s-au efectuat în perioada când la guvernare erau comuniştii, relaţiile dintre Republica Moldova şi România erau tensionate, iar orice tentativă de intrare pe piaţă a unor companii româneşti era strict monitorizată. Cu toate acestea, foştii şefi ai instituţiilor de control spun că nu ştiu nimic despre tranzacţiile lui Vîntu. Sergiu Puşcuţa, care între 5 aprilie şi 19 noiembrie 2008 a fost director al Centrului Anticorupţie, iar ulterior consilier pe probleme financiare al preşedintelui Voronin, afirmă că n-a fost informat despre astfel de operaţiuni şi că a aflat despre acestea acum, din presă.

Mihai Gofman, şef-adjunct al Serviciului Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor din cadrul CCCEC, a confirmat că la cererea autorităţilor judiciare din România a fost creată o comisie rogatorie, iar în prezent se desfăşoară şi o anchetă penală. Totodată, el a precizat că au fost delegaţi trei ofiţeri moldoveni, care, împreună cu procurorii de la Anticorupţie, se ocupă de anchetă.

„Este încă o confirmare că ţara noastră a devenit şi un canal de spălare de bani, pe lângă cele de contrabandă cu uraniu şi stupefiante sau de trafic de persoane", susţine Constantin Lazăr, jurist la Transparency International. În opinia lui, mai multe instituţii de stat, inclusiv CCCEC şi SIS, au obligaţia de a monitoriza şi de a reacţiona în cazul unor astfel de tranzacţii, dar şi de a informa conducerea ţării.

Lista tipurilor de tranzacţii suspecte

Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupţiei a aprobat în 2007 Ghidul tranzacţiilor suspecte. Potrivit documentului, sunt dubioase situaţiile când banii sunt retrași imediat după creditarea contului; sumele mari nu corespund cu activitatea desfășurată de client; un cont inactiv o perioadă devine brusc activ, fără o explicaţie plauzibilă; o tranzacţie are evident scopuri ilegale sau este lipsită de logică, din punct de vedere economic. Sunt luate la ochi și tranzacţiile realizate printr-o operaţiune ce depăşeşte 500.000 de lei, precum şi cele derulate prin mai multe operaţiuni, în decurs de 30 de zile calendaristice. CCCEC, SIS, CNPF, BNM, Fiscul și Vama trebuie să raporteze toate cazurile suspecte.

Citește cele mai importante știri din Republica Moldova pe Adevarul.md