FOTO Cum a fost uitată de autorităţi o biserică monument istoric răpusă de vijelie. Lăcaşul de cult se distruge sub ochii autorităţilor
0La aproape două luni de la furtuna care a pus la pământ o biserică monument istoric din Sălaj, lăcaşul de cult a fost uitat de autorităţi şi se degradează pe zi ce trece.
Locul în care se înfăţişa, până nu demult, una dintre cele mai frumoase biserici de lemn din Sălaj s-a trasformat într-un peisaj dezolant. Vijelia care s-a abătut în 17 septembrie a pus la pământ Biserica de lemn "Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril" din Poarta Sălajului, iar de atunci, nimeni nu a luat nicio măsură pentru a proteja lăcaşul de cult. Cu atât mai puţin pentru a-l reabilita. Oficialii ridică din umeri şi aruncă de la unii la alţii responsabilitatea. În tot acest timp în care nimeni nu a mişcat un deget, biserica a fost lovită de ploi, care pun în pericol interiorul şi elementele desprinse din construcţie.
"Indolenţă crasă"
Un semnal de alarmă a fost tras de către consilierul judeţean liberal Adrian Margin, care a cerut administraţiei judeţene să se ocupe de punerea în siguranţă a lăcaşului de cult. "Deşi s-a promis că se vor lua măsuri, Biserica de la Poarta Sălajului este în aceeaşi stare. Între timp a plouat a nins... Credeţi că putem trece iarna cu turla ruptă şi căzută la pământ şi cu acoperişul aplecat? Cred că în ATOP puteaţi discuta problema aceasta sau puteaţi să daţi o dispoziţie la ISU, măcăr să pună o prelată peste biserică, ca să nu se degradeze", i-a spus Margin preşedintelui CJ Sălaj, Tiberiu Marc, acuzând, în acelaşi timp, instituţia de "indolenţă crasă". "Faptul că nu s-a făcut nimic din septembrie încoace este o pată în activitatea noastră". În replică, Marc a precizat că este vorba despre indolenţă, una a proprietarului lăcaşului de cult: "O parohie care are în administrare un lăcaş de cult, care, din nefericire, a fost victima unei asemenea situaţii, putea să facă un minim de efort ca să o protejeze".
Alte voci susţin, însă, că vinovată pentru situaţia creată este Direcţia Judeţeană pentru Cultură, care nu a luat măsurile necesare pentru protejarea monumentului istoric. Şi Instituţia Prefectului a fost arătată cu degetul, pe motiv că nu s-ar fi preocupat ca documentaţia aferentă să fie întocmită în cel mai scurt timp.
Aşa se face că din lista judeţelor care au primit aproape un milion de euro pentru refacerea bisericilor afectate de furtună, lipsea Sălajul. Şi aste deşi construcţia de la Poarta Sălajului face parte din categoria monumentelor istorice, fiind una dintre cele mai vechi biserici de lemn din judeţ.
Monument de secol al XVII-lea
Lăcaşul de cult datează din a doua jumătate a secolului al XVII-lea, probabil din 1670, fapt confirmat de sistemul constructiv şi stilul arhitectonic. Ea a înlocuit probabil o biserică mai veche, ajunsă într-o stare avansată de deteriorare, ca urmare a strămutării vetrei satului. Biserica a fost adusă în sat în 1835, ea fiind un dar al credincioşilor ortodocşi din Răstolţul Mare şi purtată cale de 20 de kilometri. Asemeni altor biserici de lemn, după război a fost dezafectată, iar materialul lemnos s-a degradat inerent, existând riscul de prăbuşire. A fost restaurată în 1969, sub egida Direcţiei Monumentelor Istorice, când turnul a fost reconstruit, s-au turnat fundaţii de beton şi a fost înălţată pe un soclu din piatră.
Amplasarea acestei biserici pe culmea unui deal a făcut ca în două rânduri - 1908 şi 1960 - să fie lovită de trăznet, înregistrându-se de fiecare dată victime, sfeţii care trăgeau clopotele fiind ucişi. Potrivit oficialilor Direcţiei pentru Cultură Sălaj, ultimele intervenţii pentru reabilitarea monumentului istoric de la Poarta Sălajului au fost făcute acum mai bine de 10 ani, când a fost refăcută învelitoarea. "Cu toate acestea biserica era în stare bună de conservare, dar neşansa ei a fost că s-a aflat pe direcţia vântului care a pricinuit acest necaz", spune Doina Cociş, şefa de la Cultură.
Banii întârzie să sosească
Aceeaşi biserică a fost cuprinsă într-un amplu proiect european, în valoare totală de 6 milioane de lei, implementat de către Consiliul Judeţean Sălaj la şapte lăcaşuri de cult, prin care s-a încercat atragerea de turişti în judeţul Sălaj şi punerea în valoare a patrimoniului cultural local . Proiectul s-a tradus în amenajarea de alei pavate cu dale, garduri pe structură metalică, scări din beton şi un lift metalic pentru persoanele cu dizabilităţi.
În urma furtunii devastatoare din 17 septembrie, coiful şi galeria turnului Bisericii "Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril" din Poarta Sălajului au fost desprinse de vânt, acestea prăbuşindu-se peste acoperiş, distrugând partea de nord şi cea de nord-est unde s-au frânt căpriorii. O situaţie similară s-a petrecut Biserica de lemn de la Lozna, unde furtuna a smuls coiful turnului, care a căzut la pământ fără a produce mari stricăciuni bisericii. Coama acoperişului a fost uşor deteriorată în partea de est, spre altar.
Pentru intervenţii de urgenţă, punerea în siguranţă, restaurarea, proiectarea şi executarea de lucrări la cele două construcţii, autorităţile au cerut aproape 600.000 de lei plus TVA de la Secretariatul General al Guvernului. Direcţia pentru Cultură a solicitat de la CJ Sălaj 17.000 de lei plus TVA pentru a proteja biserica din Poarta Sălajului, dar s-a lovit de refuzul conducerii instituţiei, pe motiv că Prefectura făcuse deja o cerere la Guvern.
Contactat, prefectul Florin Florian a dat asigurări că în cel mult o săptămână Sălajului îi vor fi alocaţi din fonduri gurvenamentale cei 17.000 de lei pentru primă intervenţie, respectiv pentru protejarea construcţiei distruse de furtună.
Mai puteţi citi:
Se încarcă comentariile...
