VIDEO Cum a ajuns Vasluiul să aibă unul dintre cele mai spectaculoase parcuri din România
0Una dintre cele mai frumoase grădini publice din România se află în municipiul Vaslui. Parcul Copou suferit transformări radicale în ultimii ani, iar titlul de frumuseţe i-a fost recunoscut la Gala a Asociaţiei Municipiilor din România.
La Gala AMR, municipiului Vaslui i-a revenit premiul de excelenţă la categoria parcuri, spaţii verzi, devansând Cluj Napoca. Imaginile cu parcul Copou din Vaslui au devenit, de altfel, virale pe internet. Considerat ”fratele” mai mic al parcului Copou din Iaşi, Copoul din Vaslui a suferit în ultimii zece ani transformări radicale, cele 11 hectare de teren fiind Iamenajate în cele mai mici detalii.
Zeci de specii de arbuşti, arbori foioşi, conifere, plante perene sau agăţătoare înfrumuseţează parcul, peisagistica florală fiind adaptată fiecărui sezon. Pentru întreţinerea gazonului, considerat punctul forte al parcului, este folosit un sistem de irigaţii cu zece aspersoare supraterane.
”Am avut invitaţi care credeau că gazonul este artificial şi îl testau să vadă dacă chiar este adevărat. Gazonul este de proveninenţă românească, fiind amenajat în funcţie de zonă: gazon de umbră, respectiv gazon de soare”, precizează viceprimarul Dragoş Cazacu
De îngrijirea parcului se ocupă zilnic 12 angajaţi, iar costurile anuale de întreţinere se ridică la 200.000 de lei, bani alocaţi de la bugetul local.
Începând cu anul 2006 imaginea Copoului vasluian s-a modificat radical, dintr-un parc aflat aproape de paragină, devenind una dintre cele mai frumoase şi îngrijite grădini publice din ţară. Au fost reamenajate aleile, un parc japonez, terenul de tenis, precum şi parcul de joacă pentru copii. Cele mai importante fonduri au fost alocate în 2011, când pentru lucrările din Parcul Copou au fost acordate 500.000 lei de la Ministerul Mediului.
Mai bine de jumătate din totalul celor 11 hectare au fost repopulate cu arbori şi arbuşti cum nu se mai întâlnesc în această zonă a ţării. Pe lângă speciile mai des întâlnite în parcuri şi grădini publice (brad, mesteacăn, ienupăr, molid argintiu tisă, tuia), în Parcul Copou din Vaslui sunt plantate numeroase hortensii, magnolii, rododendroni, trandafiri în trunchi, liliac în aliniament de gard viu, tei sub formă de umbrelă, trandafiri căţărăţori, arbore-lalea, cedri dirijaţi sub formă de bonsai, cireşi japonezi, arţar japonez, gutui japonez, ultimii aflându-se în Grădina japoneză.
Extinderea parcului şi un nou loc de joacă pentru copii
Modernizarea parcului va continua, anunţă municipialitatea, extinderea Copoului fiind inclusă în strategia de dezvoltare a municipiului Vaslui, pentru care sunt accesate fonduri europene. Potrivit edilului Vasile Pavăl, parcul de va extinde cu aproape încă trei hectare. Serele în care sunt plantate florile urmează a fi relocate, iar în locul acestora urmează a fi amenajat un parc de joacă modern pentru copii, cel existent fiind considerat depăşit, ca uzură.
Cum s-a născut Copoul din Vaslui
Parcul Copou este legat de numele fostului primar al Vasluiului, generalul Ion Răşcanu. O atestare documentară certă a apariţiei acestui parc nu există prin dosarele arhivistice cercetate la Direcţia Judeţeană a Arhivelor Naţionale Vaslui însă istoricii o localizează după sfârşitul Primului Război Mondial.
Cel care a făcut propunerea constituirii uni parc în capătul străzii Mihail Kogălniceanu, a fost învăţătorul Gheorghe Răşcanu care între anii 1920-1924 şi 1933-1935 a deţinut funcţia de prefect al judeţului Vaslui. Trebuie spus că parcul a fost amenajat prin achiziţionarea de către primărie a câtorva terenuri de la persoane fizice. Serele au fost inaugurate sub mandatul de primar al generalului Ion Răşcanu, cel care a condus oraşul între anii 1938-1942.
Situat în partea de nord municipiului Vaslui, este delimitată de străzile: la sud de strada Mihail Kogălniceanu, la vest de Andrei Mureşanu, la nord de Ioanesei Adrian, la est de Veteran Ţurcanu. Aleea principală a parcului este străjuită de statuile lui Mihail Kogălniceanu, Costache Negri, Alecu Russo, Mihai Eminescu, Ion Creangă. Nostalgia zilelor de altădată este amintită de prezenţa foişorului, unde, înainte de anul 1989, diferite formaţii din judeţ obişnuiau să susţină recitaluri de fanfară. Muzica de fanfară şi nu numai continuă să răsune şi astăzi, dar pe o estradă construită în anul 2004.
Se încarcă comentariile...
