Povestea românului care şi-a găsit marea iubire la capătul lumii. Aventura de film din spatele călătoriei de 12.000 de kilometri în vremea coronavirusului
0
Povestea unui tânăr inginer din Vaslui care şi-a găsit marea dragoste tocmai în Peru pare una desprinsă dintr-un film. Povestea lui Andrei este una emoţionantă, despre dragoste şi sacrificiu.
În vârstă de 27 de ani, Andrei a ajuns în Peru în toamna anului 2019, acolo unde, în luna noiembrie, avea să se căsătorească cu Roxana, o tânără frumoasă pe care a cunoscut-o în 2016, într-o perioadă dificilă a vieţii. Era student la Iaşi, iar în paralel lucra pentru a se întreţine.
”În 2016 am căzut legumă la pat, eram sătul de urgenţe. De la suprasolicitare fizică si intelectuală, corpul mi-a cedat. M-a ajutat şi domnul decan cu transportul la spital, prieteni de-ai mei m-au însoţit la spitale, pentru că pur şi simplu nici până la baie nu mă mai puteam ţine pe picioare. Au urmat câteva luni în care îmi duceam viata de pe o zi pe alta, slăbisem foarte mult. Atunci, în acea perioadă grea am cunoscut-o pe soţia mea din Peru, s-a întâmplat într-un mod "miraculos" aş putea spune”, îşi aminteşte Andrei.
În 2017, a mers pentru prima dată în Peru, de unde a revenit în România un an mai târziu. Pe 17 septembrie 2019, s-a reîntors în Peru. Iniţial, a locuit alături de iubita sa în provincia Huancavelica, apoi s-au mutat în capitala ţării, la Lima. Cei doi tineri s-au căsătorit pe 21 noiembrie, Andrei hotărând să se stabilească în Peru.
”Serviciul şi anumite situaţii nu îi permiteau soţiei mele să se mute în Europa. A fost mai facil pentru mine să mă adaptez acolo. Am învăţat spaniola de la zero, pentru că atunci când am călcat pe Aeroportul Jorge Chavez din Lima nu vorbeam decât engleza. De profesie sunt inginer, dar aveam viza de turist şi nu puteam lucra legal pentru că riscam să fiu deportat şi pus cu interdicţie în ţară. A trebuit să fac faţă la multe situaţii de stres la început. Ţară nouă, cultura nouă şi cum am şi anumite probleme de sănătate, am avut ceva de furcă”, mărturiseşte Andrei.
Cum viza pentru Peru îi expira la jumătatea lunii martie, Andrei a decis să se reîntoarcă acasă, soţia lui rămânând în Peru. Lucrează în domeniul juridic şi, spune el, i-ar fi dificil să se acomodeze în România. Pregătirea călătoriei din America de Sud în Europa, pe fondul pandemiei de coronavirus, a coincis cu decretarea stării de urgenţă şi în Peru. Situaţia a dat planurile peste cap celor doi soţi.
Primul zbor, ratat din cauza situaţiei de urgenţă din Peru
Ultima dată la care putea părăsi Peru a fost 16.03.2020, ora 23:59. Atunci s-a instituit stare de urgenţă în Peru şi, ca o coincidenţă, tot atunci îi expirase şi viza Prerogativa (cea specială de extindere faţă de cea iniţială). Odată cu decretarea stării de urgenţă în Peru, s-au închis graniţele şi s-au suspendat toate zborurile şi orice fel de transport internaţional. Andrei avea achiziţionat biletul de avion Lima-Madrid-Bucureşti pentru data de 24 aprilie. Odată suspendate zborurile, a rămas blocat şi cu banii cheltuiţi. Biletul Lima-Madrid îi fusese achiziţionat de soţia sa, prin Compania Air Europa, iar sora sa a cumpărat biletul pentru Madrid-Bucuresti prin Tarom. Ambele companii i-au dat asigurări ca va putea folosi zborurile după ce se vor deschide granitele pe rutele menţionate.
Pus în faţa unui fapt neprevăzut, tânărul din Vaslui a început noi căutări pentru a a găsi o soluţie să se întoarcă în Europa. Cu pierderi financiare uriaşe, Andrei spune că a simţit că va ceda psihic, dată fiind şi situaţia din Peru. A avut însă parte de susţinerea soţiei care l-a sprijinit atât moral, cât şi financiar, în condiţiile în care situaţia în Peru este una foarte dificilă în privinţa procurării alimentelor şi a medicamentelor în aceasta perioadă.
Rămas fără zbor, fără bani şi cu viza ce tocmai i-a expirat tânărul a contactat Ambasada României din Peru pentru a solicita sprijin în vederea revenirii în România. A primit sprijin, iar pe 10 aprilie a plecat de pe aeroportul militar Lima către Europa. A urmat o primă escală la Paris, pe aeroportul Charles de Gaulle. Cum zborurile spre România erau suspendate, a urmat o altă escală la Helsinki (Finlanda), iar de aici o alta la Stockholm (Suedia), de unde urmează să se îmbarce spre România peste două zile, pe 17 aprilie.
”Da, în privinţa efortului, planificării, organizării atât din punct de vedere al programului de zbor cât şi financiar ţin să mulţumesc soţiei mele, surorii mele, cât şi prietenului ei, că au contribuit decisiv cu suma necesară pentru procurarea biletelor şi pentru sprijinului emoţional. A fost si este un efort imens. Şi fizic, şi psihic! Să circuli atâtea ore, prin atâtea ţări. Partea bună este că am găsit întelegere în fiecare ţară de unde am plecat şi pe care am tranzitat-o până în prezent. Ţin să-i mulţumesc şi domnului Consul de la Ambasada Romaniei din Lima pentru că mi-a găsit acest zbor de urgenţă operat de Air France, apoi poliţiei din Lima, de la Comisaria din San Porres, deoarece până să primesc ajutor financiar din ţară m-au ajutat cu transportul la Ambasada şi practic datorită lor am reuşit să circul dintr-un district în altul. În mod normal, fără ei nu puteam, caci aveam de nevoie de un document special să-mi ateste scopul şi durata deplasarii”, explică tânărul.
Nopţi dormite în aeroporturi, bagaj rătăcit la Paris
Pentru că nu mai avea bani pentru cazări la hotel, Andrei a rămas în aeroporutrile pe care le tranzita. Spune însă, că în ciuda situaţiei complicate şi a contextului general cauzat de pandemia de coronavirus, a fost înţeles şi tratat cu respect de către personalul aeroporturilor din Paris, Helsinki cât si Stockholm, inclusiv de către agenţii de securitate care, i-au oferit o pătură şi apă.
Singurul inconvenient l-a întâlnit pe aeroportul Charles de Gaulle, din Paris, unde bagajul de cală i-a rămas în aeroport: ”În situaţia mea, practic, de când am aterizat pe data de 11 aprilie, la ora 9:00 ora locală a Franţei, mai erau de asemenea alţi pasageri care la fel nu şi-au văzut practic în faţa ochilor bagajelor şi la fiecare ni s-a zis aceeasi poveste şi anume bagajul e undeva ţinut în rezervă, cum vom pleca cu următorul zbor, automat ne va urma şi va fi mutat. Doar că una au zis şi alta au făcut în privinţa asta. Abia cu 10-15 minute înainte de zbor, mi s-a spus de către personalul ce se ocupa cu îmbarcarea pentru zborul cu ruta Paris - Helsinki, prin Finnair, că bagajul meu nu poate fi găsit, deoarece sistemul de la Finnair e diferit de cel al celor de la Air France, şi că nu au o bază de date comună”.
Neavând altă opţiune, Andrei s-a îmbarcat către Helsinki fără bagajul de cală, însă după aterizare, personalul de la Finnair i-au explicat că la punctul de destinaţie final, în cazul de faţă Otopeni-Bucureşti, să depună o solicitare la bagaje pierdute şi să declare circumstanţele în care i-a rămas bagajul la Paris.
„Personalul poliţiei aeroportuare de Helsinki, cât şi ceilalţi membri de la securitate mi-au înţeles situaţia că vin tocmai de pe alt continent, că o sa am alta escala către Stockholm în cateva ore şi că scopul meu final e sa ajung în România. M-au intrebat cum mă simt, dacă prezint simptome, dacă am nevoie de ceva. Mi-au oferit o pătura cât şi două sticle cu apă, iar doi membri ai politiei aeroportuare (de fapt cei care mi-au făcut verificările de rigoare şi cărora le-am povestit tot ce am făcut şi ce am de gând) m-au escortat inclusiv până la poarta de îmbarcare pentru zborul de a doua zi. Nu am cuvinte decât de laudă. Foarte umanişti şi profesionişti. Bravo lor! Nu degeaba Finlanda, alături de alte ţări nordice precum Suedia, Norvegia sau Danemarca sunt considerate a fi cele mai civilizate din lume, cu un nivel foarte bun de trai şi cu o rată a criminalităţii aproape inexistentă. Cinste lor! Ar trebui şi noi, ca naţiune, să le urmăm exemplul, dar asta deja e alt subiect”, afirmă Andrei.
Ajuns în Suedia, a avut parte de acelaşi tratament civilizat. A aterizat din Helsinki în Stockholm pe aeroportul Arlanda pe 14 aprilie. Plecarea spre România o are însă de pe cel de-al doilea aeroport din Stockholm- Skavsta, aflat la 144 de km distanţă.
”Desi autobuzele dintre terminalul 5 şi Stockholm central circulă din oră în oră, zi de zi, mai departe către Skavsta autobuzele circula doar în zilele în care au informaţii că sunt îmbarcări. Aşadar, nu mă pot muta din acest terminal până pe data de 17 aprilie. Bineînteles, cei de aici ştiu situaţia cu mersul acestor autobuze speciale şi i-am rugat frumos să-mi permită să dorm în acest terminal, deoarece nu-mi permit să stau la hotel că nu am cu ce. Pot să-mi asigur mâncarea, apa şi pastilele, încă am suficiente, dar de dormit nu pot decât aşa, altă opţiune nu am. M-au înţeles perfect, mai ales că am şi documente ce atestă acest lucru. Nu sunt nici delicvent, nu am făcut şi nici nu fac probleme pe unde am călătorit, doar că nu-mi permit să dorm la hotel şi nici opţiune până la data zborului să mă mut pe celălalt aeroport. Mai am două zile jumătate de aşteptat în Suedia, dar voi rezista! Trebuie să mă întorc cu bine în ţară!”, a concluzionat Andrei.
În privinţa planurilor de viitor, tânărul din Vaslui este hotărât să îşi echivaleze studiile, şi ulterior, să se întoarcă în Peru, alături de soţia lui.
Se încarcă comentariile...
