Cum au fost distruse cetăţile în care erau îngropate comorile dacilor. Locuinţe vechi de 5.500 de ani, brăzdate cu plugul. Arheologii sunt şocaţi

Situl arheologic din punctul Muncel a fost desfundat cu plugul FOTO Adevărul despre daci

Două cetăţi geto-dacice din judeţul Vaslui, catalogate monumente de patrimoniu naţional, s-au transformat în păşune pentru animale şi sunt exploatate ca teren agricol, stârnind revolta arheologilor care, de mai mulţi ani, atrag atenţia asupra pierderilor uriaşe cauzate de distrugerea acestora.

Este vorba despre celor două cetăţi geto-dacice descoperite în comuna Buneşti-Avereşti, care astăzi zac într-o nemeritată uitare spun istoricii. Aici, în zona denumită "Dealul Bobului", în anul 1978 a fost deschis primul şantier arheologic din judeţul Vaslui, în cadrul căruia aveau să se descopere adevărate comori ale dacilor, inclusiv o diademă princiară de aproape 800 de grame de aur pur, unică în Sud-Estul Europei. 

Şantierul arheologic a fost condus de fostul director al Muzeului de Istorie şi Etnografie din Huşi, Violeta Bazarciuc, care a fost ucisă la patru ani după descoperirea diademei unicat, fără ca autorul să fie prins vreodată. 

Printre satenii din comuna Bunesti-Avereşti se zvonise că pe Dealul Bobului, situat lângă satul Buneşti, sunt ingropate "comorile dacilor". În primavara anului 1978, muzeografii huşeni, conduşi de Violeta Bazarciuc, au început primele săpături, iar după primele căutări au început să descopere zeci de obiecte. Au fost chemati muzeografi vasluieni, profesori de la Institutul de Istorie şi Arheologie "AD Xenopol" Iaşi, specialişti de la Ministerul Culturi. Şantierul arheologic a fost transformat în monument naţional, Categoria A, "de valoare naţională excepţională, reprezentativ pe plan universal pentru civilizaţia României".

Din 1978 şi până în 1992, au fost descoperite peste 1.000 de obiecte din aur, argint, bronz etc, datate din secolele IV-II î. de H. Din 1992, lipsa fondurilor a dus la reducerea săpăturilor, iar din 1996 şantierul s-a închis definitiv, nefiind alocate fonduri nici măcar pentru conservarea sitului. Terenul de aproximativ 2 hectare s-a transformat în păşune pentru animalele sătenilor.  

Două tezaure şi diadema din aur unică în sud-est a Europei

În urma săpăturilor sistematice de la Dealul Bobului s-au descoperit vase întregi, mărgele din pastă de sticlă şi prima fibulă de tip celtic din fier, care este datata din perioada Latene C2 (secolele III- II i. de H.).

"Descoperirile sunt foarte multe, numai ceramica numără peste 1.200 de vase, plus depozitele de unelte: topoare, dălţi, unelte pentru agricultură, unelte pentru dulgherit, pentru prelucrarea fierului, cleşti de forjă, diferite unelte pentru scos/introdus cleuzete în cuptoare, s-au descoperit foarte multe urme de zgură. Practic, nu doar că erau prelucrate acolo, se aducea minereu. S-au găsit urme de bronz, cleuzetele aveau bronz pe ele. S-au găsit două mari tezaure cu obiecte din chihllimbar, corali aduşi de prin oceanul Indian. Vă daţi seama ce comerţ se făcea, cum ajungea aici", a declarat muzeograful Paul Salomeia, care a participat la săpăturile de pe şantier mai mulţi ani la rând.

În anul 1982 s-a descoperit primul tezaur cu obiecte de podoabă din argint, în care era prezentă şi o moneda bătută de cetatea Hristia, la sfârşitul secolului IV i de H. În campania imediat următoare, încă o descoperire deosebită a reprezentat-o depozitele cu unelte de fier, ce atesta gradul înalt de civilizatie a geto-dacilor, în secolele IV i de H. În cele 69 de locuinţe descoperite au existat obiecte din bronz, argint, fier, vase de provizii specifice ceramicii geto-dacice, la care se alatura ceramica de import grecească. Cel de-al doilea tezaur a fost găsit într-o cană dacică. Alaturi de brăţari de argint şi primele mărgele de foiţă din aur, au fost găsite două coliere din margele de chihlimbar şi ramuri de corali.

Cea mai mare descoperire a fost diadema de aur masiv (foto sus), în greutate de 765 de grame de aur, piesă unicat în zona de sud-est a Europei. O astfel de diadema s-a descoperit în localitatea Verghina, Grecia, datată în aceeşi perioadă de timp.

Polis-ul lumii geto dacice la Vaslui "Bogăţia şi diversitatea materialului arheologic descoperit în cetate au confirmat ipoteza de lucru emisă la începutul cercetării, că aici a existat un "polis" al lumii geto-dacice, sediul unui şef al aristocraţiei tribale ce a jucat un rol economic politic şi social în această zonă, cetate în jurul căreia gravita un număr mare de aşezări deschise. Continuarea cercetărilor de la Buneşti vor aduce noi elemente pentru cunoaşterea tuturor aspectelor legate de civilizaţia materială şi spirituală a societăţii geto-dacice din Moldova", declara Violeta Bazarciuc în 1996 

La începutul anilor 2000, un fost muzeograf de la Muzeul de Istorie şi Etnografie din Huşi, Vicu Merlan, a a descoperit cea de-a doua cetate geto-dacică în comuna Buneşti-Avereşti, în zona Dealul Muncel, din satul Avrămeşti. Şi cea de-a doua cetate a fost inclusă în lista monumentelor de patrimoniu, însă fondurile pentru exploatarea aeheologică au lipsit cu desăvârşire. Terenul fiind proprietatea cramei fermei viticole Crama Avereşti, a fost exploatat, mai bine de jumătate din suprafaţă fiind desfundată cu plugul şi buldozerele.

În anul 2014, mai mulţi voluntari din cadrul Asociaţiei "Adevărul despre daci" au efectuat săpături în zonă, au făcut demersuri către reprezentanţii primăriei Buneşti Avereşti şi proprietarul fermei viticole, Constantin Duluţe, pentru a le explica despre importanţa sitului şi a descoperirilor din perimetrul respectiv.    

"Nu s-au lăsat impresionaţi de arheologi, trecând la treaba cu buldozerul şi plugul de desfundat, scoţând artefacte de la peste 1 metru adâncime. Au fost numărate un număr de 25 de locuinţe cucuteniene vechi de peste 5.500 de ani distruse de plugul tractorului. Mai mult decât atât, au astupat cu buldozerul, pus la dispoziţie de primarul Vasile Taragan, secţiunea în curs de investigare pe anul 2014, cu o lungime de 50 m şi lată de 2 m, care la acea dată fuseseră cercetată cam 50 cm adâncime, urmând a fi excavată până la peste 1,2 metri. De menţionat că acea secţiune a fost executată de peste 10 voluntari găsiţi pe internet şi prin efortul financiar al Asociaţiei Geto/Dacii reprezentată de dl Daniel Roxin, tocmai cu scopul de a opri intentile distrugătoare ale proprietarului, care nu se lasă impresionat de istoria locului", au explicat reprezentanţii Asociaţiei Adevărul despre daci.

Nepăsarea autorităţilor

De descoperirile de excepţie făcute la Buneşti- Avereşti nu consemnează absolut nimic pe site-ul oficial al primăriei comunei. De altfel, primarul comunei a refuzat să-i sprijine pe istoricii care au realizat monografia impresionantă a comunei. Cartea a fost tipărită, într-un final, sponsor fiind tocmai proprietarul fermei viticole sub terenurile căruia se găseşte cel de-al doilea sit arheologic.

Contactat de reporterii "Adevărul", primarul Vasile Tărăgan a invocat că problema celor două situri arheologice este de competenţa celor de la "Cultură". 

"La Dealul Bobului acum este păşune, efectiv pasc oile. Dincolo la Armăşeni, situaţia este mai neclară, nici cei de la Cultură nu cunoc bine coordonatele sitului. Limitele, aşa cum le-am ştiut noi, s-au respectat. Pe plan local, am ajutat cu forţă de muncă, atunci când s-au făcut săpături. Şi eu am participat. Întradevăr, este păcat că nu s-a exploatat mai mult pentru comună de pe urma acestor descoperiri", a declarat primarul Vasile Tărăgan.