Preşedinţi de secţii din Mehedinţi, condamnaţi la închisoare cu executare în dosarul referendumului

Doi preşedinţi de la două secţii de votare din Mehedinţi au fost condamnaţi la pedepse de închisoare cu executare în dosarul referendumului. Alţi doi preşedinţi au pedepse cu suspendare, condamnările fiind date de Judecătoria Drobeta Turnu Severin.

Este vorba de preşedintele secţiei 63, Dr.Tr. Severin, Liviu Cătălin Bondoc, care a primit 3 ani cu închisoare, Dumitru Mirea care a primit pedeapsa de 2 ani şi şapte luni de închisoare, dar şi inculpatele, Gheorghiţa Burgu şi Manuela Micu, care au primit un an de închisoare cu suspendare. Cei patru inculpaţi în dosarul 16465/225/2012 au fost cercetaţi penal pentru infracţiuni la legea privind organizarea şi desfăşurarea referendumului (Legea 3/2000), atunci când preşedintele României,Traian Băsescu, a fost la un pas să fie suspendat din funcţie.

La începutul lunii februarie a.c., trei preşedinţi şi un membru al unor secţii de votare din judeţul Mehedinţi au fost trimişi în judecată, în dosarul "Fraude la referendum", după cum informa Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Procurorii Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie finalizaseră cercetările în dosarul "Fraude la referendum" - Mehedinţi şi au dispus în data de 5 martie 2012 punerea în mişcare a acţiunii penale şi trimiterea în judecată a inculpaţilor: Dumitru Mirea, Liviu Cătălin Bondoc, Gheorghiţa Burcu şi Manuela Carina Micu, pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 55 alin. 1 din Legea nr. 3/2000.

La acea dată, Dumitru Mirea de la Gârla Mare s-a declarat nevinovat şi a spus că singura vină pe care şi-o asumă este aceea că nu a verificat lista care s-a întocmit de cei care au plecat cu urna mobilă prin comună. Mirea a mai spus că aceste nereguli care i s-au imputat ar fi putut fi evitate dacă legea ar fi cerut în mod expres ca persoanele care solicită urna mobilă să prezinte şi o adeverinţă medicală.

  „Singura mea vină este că n-am verificat lista suplimentară care a plecat prin sat. Această situaţie a întocmit-o altcineva, pe care am rugat-o eu să o întocmească deoarece toţi membrii biroului secţiei de votare nu ştiau să scrie. Aceştia nu veniseră ca să facă treabă, ci doar ca să primească un milion şi jumătate de lei. În situaţia respectivă eu ce puteam să fac ca preşedinte de secţie? La urna mobilă, lista eu am predat-o persoanei respective care a plecat cu ea în sat. Ce a făcut băiatul ăla în sat cu poliţistul şi cu persoana care a fost eu nu mai ştiu. Au venit cu ele semnate. Au fost 245 de cereri pentru urna de mobile, dar nu s-a prevăzut ca aceste cereri să fie păstrate ca în momentul în care le cere cineva să le poţi arăta. Eu nu puteam să îmi dau seama că la 245 de cereri sunt semnături duble, să stau să verific CNP-ul pe atâtea liste. Acum nu s-a mai cerut adeverinţă medicală la persoanele respective şi vă daţi seama că a fost un volum atât de mare de cereri şi eu nu mi-am dat seama că într-adevăr cei care veneau cu ele erau dubluri", ne-a declarat la acea dată Dumitru Mirea, fostul preşedinte al secţiei de votare nr. 170 din Gârla Mare.

Potrivit procurorilor, Dumitru Mirea a fost acuzat că, în calitate de preşedinte al Secţiei de Votare nr. 170 Gârla Mare din judeţul Mehedinţi, atât în ziua referendumului din 29 iulie, cât şi în perioada anterioară acestei date, a întocmit în fals mai multe documente ale biroului electoral, respectiv procesul-verbal privind rezultatele referendumului şi lista electorală suplimentară aferente urnei mobile, prin înscrierea pe această listă a aceloraşi persoane de mai multe ori sau a unor persoane care nu au formulat cerere în acest sens, urmată de introducerea în urnă a unui număr de buletine de vot egal cu cel al persoanelor înscrise în fals în această listă. În acest mod, în plus faţă de cele 1391 de persoane care s-au prezentat la vot, au fost introduse în urnă în mod fraudulos 127 de buletine de vot.

Celălalt preşedinte de secţie, Liviu Cătălin Bondoc, care a fost condamnat 3 ani cu închisoare, este un apropiat al PSD Mehedinţi şi după momentul referendumului firma sa de construcţii a câştigat numeroase contracte pe bani publici cu primăriile din judeţul Mehedinţi.

Citiţi şi:

Trei preşedinţi de secţii de votare din Mehedinţi, trimişi în judecată pentru fraude la referendum