Din cauza secetei, porumbul este compromis
0În sudul judeţului, seceta a afectat grav cultura de porumb de anul acesta. Ţăranii se gândesc deja să nu mai investească în agricultură.
În Mehedinţi, au fost cultivate 55.038 hectare de porumb, 43.304 de grâu, 4230 de floarea-soarelui, 1700 hectare de rapiţă şi 3600 de hectare cu ovăz.
Din păcate, în cea mai importantă zonă agricolă a judeţului, cea de sud, culturile de porumb sunt în mare parte compromise, din cauza unei secete cum rar s-a văzut.
În două luni, abia că au dat câţiva stropi de ploaie şi porumbul este aproape compromis.
La Tâmna, de exemplu, o zonă agricolă productivă, fermierii nu vor aduna mai nimic din culturile de porumb la toamnă. „În primăvara acestui an, producţiile prezentau o garanţie.
Se preconizau producţii bune, astfel încât să se acopere cheltuielile şi omul să aibă şi un beneficiu, o rentabilitate. În ultimele două luni însă, în zona noastră n-a mai plouat.
La grâu, când îi trebuia o ploaie, în ultima fază, de formare a bobului, a rămas sec. Sunt parcele unde se obţin şi trei, patru sute de kilograme la hectar.
La porumb e mai rău. Avem vreo 750 de hectare. A fost pus în condiţii optime, a răsărit, s-a dezvoltat, dar din lipsa apei e compromis aproape 100%”, ne-a spus Ion Cioară, primarul comunei Tâmna.
Secetă şi pentru localnici
Ţăranii confirmă şi ei faptul că producţia abia le acoperă cheltuielile făcute. Nici nu ştiu dacă vor recolta măcar ce au însămânţat. „Porumbul ăsta nu se mai face chiar dacă mai plouă.
Pe aici n-a plouat de luni de zile şi-a bătut vântul încontinuu. Nici dacă bunul Dumnezeu ne mai dă o ploaie, el nu-şi mai revine. E compromis sută la sută.
Am îngropat banii de pomană. Ţăranii o duc foarte greu în această comună, pentru că nu le merge agricultura.
Nu e subvenţionată încă bine de stat, iar noi cu banii pe care-i câştigăm nu ne permitem să facem irigaţii”, ne-a spus Dinu Tălăpan, din comună.
La Boceni, situaţia este şi mai grea, localnicii cărând apă cu butoaiele de la kilometri întregi depărtare. „La porumb, n-avem nicio speranţă, din cauza secetei.
Noi n-avem apă să bem, darmite să udăm terenurile. Am săpat acum să facem o fântână. Ca să avem unde să adăpăm vitele. N-a plouat de prin aprilie. Nici vitele nu mai au ce mânca pe câmp”, ne-a spus Constantin Tănăsescu.
Cum în localitate, e doar o fântână din care se alimentează aproximativ 150 de familii, pentru animale este folosită apa din râul care traversează localitatea. „Pentru animale, avem râul care curge. Asta e! Dumnezeu cu mila!”, ne spune Luminiţa Osman din localitate.
Specialiştii din agricultură susţin că ar mai fi totuşi o speranţă. Fermierii care au lucrat terenurile după tehnologie nu vor pierde chiar tot. Este nevoie însă de multă apă.