Se caută sponsori pentru mâncarea faunei sălbatice din Delta Dunării!

Hrană pentru păsări

În condiţiile grele ale acestei ierni, Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării (ARBDD) face un apel către societatea civilă, societăţi comerciale, ONG-uri de mediu şi către toţi cei interesaţi, pentru sprijin în vederea unor acţiuni de hrănire a faunei din RBDD.

În perioada îngheţului şi a iernilor grele, unele specii din fauna Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării (RBDD) care iernează aici întâmpină o serie de probleme, în principal de procurare a hranei, fapt pentru care sunt necesare unele acţiuni de hrănire suplimentară.  Speciile care iernează în Delta Dunării sunt adaptate la iernile din această zonă şi de-a lungul timpului nu au fost semnalate mortalităţi în masă din cauza îngheţului şi a lipsei hranei.
În perioadele de iarnă grea, când bălţile şi canalele sunt îngheţate, speciile de păsări se concentrează în zonele de pe coasta litorală a Mării Negre, pe braţele Dunării care nu sunt acoperite de sloiuri şi braţele vechi ale Dunării care nu sunt îngheţate. Speciile de mamifere sunt cantonate în această perioadă în zonele înalte din Delta Dunării, pe grindurile fluviale sau maritime şi în zona pădurilor Letea şi Caraorman.
Ce preferă păsările din deltă
În deltă iernează gârliţa mare, gârliţa mică, gâsca cu gât roşu, gâsca de vară, gâsca de semănătură. „Aceste specii se hrănesc de obicei cu ierburi acvatice sau rapiţă, grâu, boabe de porumb. Zboară în căutarea hranei spre culturile agricole, unde preferă să mănânce boabele de cereale scuturate după recoltat şi rapiţa încolţită. Preferă terenurile întinse cu deschidere şi vizibilitate bună pentru a se putea feri de vânători. În perioadele neprielnice se poate suplimenta hrana prin administrare de boabe sau spărturi de cereale.“, spune guvernatorul ARBDD Grigore Baboianu.
Lebăda de iarnă şi lebăda de vară se hrănesc cu vegetaţie acvatică, iar în perioadele când luciul de apă este îngheţat suferă din cauza lipsei hranei – nu agreează boabele de cereale, preferă spărtură de mazăre, bucăţi de pâine.
Raţa mare, raţa suliţar, raţa mică, călifar roşu, călifar alb, raţa cu cap negru, raţa moţată, raţa sunătoare, cufundac mare, ferestraş mic se hrănesc cu vegetaţie acvatică, iar în perioadele de îngheţ se poate suplimenta cantitatea de hrană prin administrare de boabe de cereale.
Lişiţa se hrăneşte cu vegetaţie acvatică şi mici peştişori.  Cormoranul micşi cormoranul marepreferă peşte mărunt şi uneori, chiar lipitori. Aceste specii suferă cel mai mult din cauza îngheţului. După ce se scufundă în căutarea hranei, ies la suprafaţă unde trebuie să-şi usuce penajul. Datorită temperaturilor foarte scăzute unele exemplare nu reuşesc şi mor îngheţate.
Pescăruşul argintiu, pescăruşul negricios, pescăruşul sur se hrănesc cu peşte, hoituri, scoici, viermi, ouă de păsări etc. Pentru suplimentarea hranei se pot administra bucăţi de pâine.
Accidental în perioada de iarnă se întâlnesc exemplare de pelican comun şi pelicanul creţ, specii aproape exclusiv ihtiofage. Pelicanii se hrănesc de regulă în apele mici, în scădere, unde se aglomerează peştii, capturând mai uşor exemplarele bolnave de diferite epizotii.
Egreta mare şi egreta mică se hrănesc în special cu animale mici acvatice, peşti, amfibieni, crustacei, moluşte, reptile, rozătoare mici, insecte.
Mistreţul, căpriorul şi iepurele de câmp ar putea suferi de foame
Pentru speciile de mamifere este necesară suplimentarea hranei cu ştiuleţi de porumb pentru mistreţi şi fân şi boabe de cereale pentru speciile de căprior şi iepuri.
Speciile de mamifere sunt cantonate în această perioadă în zonele înalte din Delta Dunării, pe grindurile fluviale sau maritime şi în zona pădurilor Letea şi Caraorman.
„În vederea ajutării acestor specii aflate în dificultate este importantă acordarea de sprijin de către societatea civilă şi a unor societăţi comerciale care îşi desfăşoară activitatea în perimetrul RBDD. Este nevoie de combustibil pentru deplasarea cu mijloace auto în zonele de grind maritim şi fluvial, transport naval spre zonele de aglomerare a faunei din Delta Dunării- zona marină, grindurile fluviale şi maritime,  dar şi hrană, constând în boabe şi spărturi de cereale şi mazăre, pâine şi fân“, mai spune Baboianu.
Zonele de hrănire
Pentru păsările de apă: Braţul Sf. Gheorghe între localitatea Nufăru şi Km 54 (în zonele neacoperite de sloiuri), zona Sărături Murighiol, lacul Murighiol, Grindul Chituc şi Grindul Lupilor,  Canalul 5, Canalul 2, Edighiol, Periboina,  Baia Musura, Baia de sud, Braţul Sulina (în zonele neacoperite de sloiuri), Amenajările agricole din RBDD.
Pentru mamifere: Pădurile Letea şi Caraorman; zonele de plauri fixaţi în zone din apropierea localităţilor.
Pentru a sprijini fauna aflată în dificultate, ar fi nevoie de cinci tone de spărturi de cereale şi porumb, mazăre şi alte tipuri de seminţe (mei, sorg, etc), 200-300 de kilograme de pâine, o tonă de fân, o tonă de ştiuleţi de porumb.