Poveşti cu monstrul Deltei Dunării. Cum mâncau odinioară copiii jumări din slănină de morun, sturionul critic ameninţat acum cu dispariţia
0
Morunul, ale cărui icre sunt un deliciu, este considerat a fi cel mai mare peşte de apă dulce din lume. Localnicii din deltă retrăiesc copilăria în care mâncau jumări din slănină de morun.
Oamenii locului îşi amintesc de vremurile de altădată când se făceau jumări din slănină de morun. Eduard Acsente, un om al bălţii, spune că tanti Palaşca din Sfâtu Gheorghe a trăit astfel de vremuri. Iată cum descrie ea copilăria:
„Înainte era peşte gras, morunul ăla [...] şi înăuntru, când scotea maţu’ pescaru’, era gras, ca la porc slană, ca la porc. Şi tata, când aducea grăsimea aia acasă, mama tăia ca jumările la porc. Bucăţele pătrate, cuburi, cuburi. Şi prăjea acolo şi după aceea untura aia o scotea, o punea în bidoane, bucăţile care au rămas în altă parte şi noi copiii când umblam: «Mama, mi-e foame!». «Veniţi încoace!». Şi mama dădea un castron de jumere d-ăia de peşte şi punea puţină sare şi dădea... duceţi în grădină, noi patru eram copii. Ne duceam în grădină la roşioarele alea mici, mâncam jumerile cu roşioarele alea mici şi ne băteam cu roşioarele”.
Lungime de 7,2 metri
Morunul este cel mai mare peşte de apă dulce din lume. Cel mai mare morun prins vreodată cântărea 1.571 kg şi avea o lungime de 7,2 metri. Morunul este longeviv şi ajunge la maturitate în jurul vârstei de 15 ani. Specia este critic ameninţaţă cu dispariţia. Dintre speciile de sturioni din Dunăre, morunul migrează pentru reproducere în amonte. Ruta de migraţie a fost întreruptă, ca şi în cazul celorlalte specii, după ce s-a construit barajul de la Porţile de Fier.
Morunul are corpul masiv, gros, alungit, placat pe părţile laterale cu 41-52 de scuturi mici, cu 9-12 scuturi ventrale şi 11-14 scuturi dorsale mari, parţial îngropate în piele. Capul este relativ mic. Botul, triunghiular şi ascuţit la vârf este turtit de sus în jos. Cele patru mustăţi depăşesc buza superioară. Culoarea variază după mediu, fiind cenuşiu pe spate, iar abdomenul are o culoare alb-gălbui.
Extragerea icrelor de morun FOTO Arhivă Eduard Axente
Migraţia morunilor
Depunerea icrelor, între 500 de mii şi 5 milioane, are loc în aprilie, în gropi adânci, pe fundul argilos, nisipos sau cu prundiş al fluviilor. Retragerea puietului în mare are loc în perioada iulie-septembrie. Apoi, pe măsură ce înaintează în vârstă, se îndepărtează spre larg.
Pătrunderea morunilor în Dunăre se face de timpuriu. Uneori, în iernile blânde, apar în fluviu încă din ianuarie, dar, de obicei, începutul migraţiei are loc atunci când emperatura apei atinge 4 – 5 grade Celsius. Migraţia morunului începe înaintea celorlalţi sturioni.
În timpul migraţiei, morunii înfruntă curentul fluviului până la Porţile de Fier. De asemenea, mai pătrund în Nistru, Bug, Nipru, iar în Marea Azov prin Din şi Cuban.
În Marea Neagră, morunii se întâlnesc în regiunile Constanţa, Agigea, Capul Caliacra şi Cavarna, la adâncimi ce ajung până la 90 de metri.
Vă mai recomandăm:
Incursiune pe Insula K din Marea Neagră. Cel mai nou pământ al României
Se încarcă comentariile...
