Un kilogram de caviar de Banat va costa 6.000 de euro FOTOREPORTAJ

Afacerea cu sturioni a fost deschisă de Gerhard Buchert, care înainte de criză a avut o firmă de construcţii de drumuri. Ferma de sturini de la Giarmata va aduce profit abia peste zece ani.

Aflată la 10 kilometri de Timişoara, ferma de sturioni de la Giarmata este concepută să obţină aproximativ 100 de tone de sturioni şi aproape 10 tone de caviar pe an. Deocamdată, fucţionează într-un sistem experimental, în care se urmăreşte creşterea peştilor. La Giarmata urmează să se inaugureze şi o crescătorie, unde sturionii se vor reproduce şi vor fi industrializaţi. Aici vor fi aplicate tehnologii de ultimă generaţie, achiziţionate printr-un proiect SAPARD.

VEZI GALERIE FOTO CU FERMA DE STURIONI DE LA GIARMATA

Crescătoria de sturioni nu este o afacere cu bătaie scurtă. Profitul apare doar la maturizarea peştilor, după aproximativ şase ani.
În cele 48 de bazine de la Giarmata se află acum 16.500 de sturioni şi 29.000 de păstrăvi, de unde urmează să fie recoltat puieţii. Peştii au fost achiziţionaţi de la un centru de cercetare de la Galaţi, iar acum au atins deja vârsta de un an şi patru luni.



„Am vrut să fac ceva inedit. Profesorul Dorel Lazu de la Universitatea Agricolă mi-a dat ideea. Am visat apoi la o fermă de sturioni, însă investiţia nu o amortizez decât după vreo zece ani”, a declarat Gerhard Buchert, patronul fermei de sturioni de la Giarmata.

Ajung la patru metri

Sturionii de la Giarmata au ajuns într-un an la 0,30 grame, iar creşterea este controlată de temperatura apei, hrană şi condiţiile în care sunt ţinute. Sturionul ajunge la maturitate şi la patru metri lungime. În trei ani, peştii de la Giarmata vor atinge 4-5 kilograme. La 2-3 ani se trece la selectarea lor pe sexe.
„Masculii sunt trimişi la prepararea de carne, iar femelele sunt ţinute pentru icre. După şapte ani se valorifică şi carnea lor”, a spus inginerul piscicol Lucian Cotarcă.



Prepararea caviarului va aduce profituri foarte bune pentru patronul fermei, care însă până atunci trebuie să fie înarmat cu răbdare.
Un kilogram de caviar costă pe piaţă aproximativ 6.000 de euro. „Când o să fie gata sectorul de industrializare vom produce peşte file, afumat şi caviar”, a mai spus Gerhard Buchert.

În bazinele de la Giarmata poate fi crescut orice fel de soi de peşte. „Toată lumea spune că păstrăvul nu poate fi crescut decât în apă de munte. Dacă oferi aceleaşi condiţii ca în natură, nu e nicio problemă. Trebuie să aibă aceeaşi temperatură. Şi atunci poţi creşte şi peşti din Africa”, a explicat Lucian Cotarcă.



În aşteptarea banilor de la Guvern

Din stadiul de embrioni, sturionii ajug în recipiente mici în care sunt ţinuţi până la vârsta de şase luni. După aceea, peştii ajung în bazinele special din hală. La maturitate, sturionii femele vor fi mutaţi în bazinele exterioare, care urmează să fie contsruite. „Am depus în 2007 două proiecte de finanţare, pentru Programul operaţional pentru pescuit, din cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, dar din cauza crizei fondurile sunt blocate. Aşteptăm să se elibereze banii”, a mai spus Buchert.



Prima fermă de sturioni din ţară a fost la Timişoara

În 2006, Facultatea de Zootehnie şi Biotehnologii din cadrul Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Banat a câştigat un contract de cercetare în valoare de 1,3 milioane de lei. Contractul era pentru creşterea superintensivă a sturionului, pentru obţinerea icrelor negre. Universitatea a primit 34 de bazine piscicole, iar Secţia de Piscicultură a achiziţionat primele exemplare de cega din Germania şi a populat acvariile cu specia de caviar, donată de un fermier neamţ. Unică în ţară, ferma de sturioni de la Timişoara a avuit drept obiectiv creşterea şi cercetarea sturionilor, precum şi colectarea icrelor negre.



Ferma de la Fârdea

În Banat mai există o fermă de sturioni, la Fârdea, care aparţine omului de afaceri german Lothar Oliver. Cu o suprafaţă de 650 de metri pătraţi, investiţia s-a lansat cu 8.000 de sturioni. Când a deschis afacerea, Oliver preconiza o producţie anuală de şase-şapte tone de caviar.

Citiţi şi:

Reportaj despre o afacere cu sânge rece: ferme de vipere

Fermă inedită cu văcuţe Galloway, în judeţul Timiş