EXCLUSIV Aroganţa lui Radu Tinu, securistul Hertei Müller: „Am venit să văd ce face inchiziţia secolului XXI, în România. Sunteţi amatori!“

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Radu Tinu, fostul adjunct al Securităţii Timiş în perioada 1985-1990, a criticat la „scenă deschisă“ o expoziţie despre tehnicile folosite de instituţia represivă a regimului comunist.

Un personaj misterios, îmbrăcat în blugi, cămaşă cu dungi şi sacou, cu ochelarii coborâţi pe nas, s-a infiltrat printre oamenii adunaţi miercuri seară într-o sală a Palatului Baroc din Timişoara. Se strânseseră acolo pentru vernisajul expoziţiei „Securitatea – Instrument al dictaturii“. Atunci când discretul vizitator a pătruns în incintă, directorul Muzeului de Artă, istoricul Victor Neumann, tocmai vorbea auditoriului despre importanţa demersului artistic.

Mai puţin interesat de discurs, bărbatul înalt şi viguros s-a oprit, a scos dintr-o husă o tabletă şi a început să fotografieze panourile unde erau înşirate ipostaze întinse pe patru decenii din activitatea instituţiei însărcinate cu reprimarea oponenţilor regimului comunist. 

Personajul s-a amestecat apoi în mulţime. Nu neapărat pentru a nu ieşi în evidenţă. Mulţimea era formată din timişoreni care au luat parte la Revoluţia din decembrie 1989, reprezentanţi ai societăţii civile, plus persoane care au avut de suferit în mod direct de pe urma tratamentului Securităţii, iar personajul cu aer misterios era chiar maiorul Radu Tinu, fostul adjunct al Securităţii Timiş din 1985 şi până după Revoluţie.

Aşadar, este greu de presupus că Tinu putea ieşi din sală după inspecţie fără a fi recunoscut. Ba mai mult, a intrat în vorbă cu organizatorii pentru a-i dojeni. 

image

„Am venit să văd cum lucrează închiziţia secolului XXI în România. Lucrează foarte prost. Este o expoziţie foarte slabă. Mă aşteptam la cu totul altceva. Amatori...“, a declarat Radu Tinu, cu nonşalanţă debordantă. 

„Este un mare neadevăr“

Fostul maior de securitate s-a arătat deranjat şi de afirmaţia că „Securitatea şi Partidul Comunist Român au condus în tandem România“. „Este un mare neadevăr. Securitatea n-a fost ceva care se afla deasupra tuturor. A făcut parte dintr-o organizaţie statală - un stat recunoscut la ONU, care era condus de Marea Adunare Naţională, de Partidul Comunist Român. Exista ca un organ care executa nişte ordine. Securitatea nu a fost în tandem cu PCR-ul. Nu a existat o simbioză între ele. Era un instrument al PCR“, a perorat Tinu.

Fostul şef al Securităţii este, din anul 2003, director zonal pe Timiş la compania de asigurări Asirom. A susţinut mereu că şi-a făcut doar datoria faţă de ţară. Singurul său regret mărturisit a fost că, după Revoluţie, a fost degradat şi a stat aproape doi ani în închisoare.

„Toate serviciile secrete sunt organe de represiune. Credeţi că SRI-ul este mai bun? Acelaşi lucru se întâmplă şi la SRI astăzi. Se află în mâinile lui Băsescu. Vă mai spun ceva, servicile secrete nu sunt iubite niciunde“, şi-a continuat Radu Tinu cuvântarea. 

image

Radu Tinu face poze la expoziţie "Securitarea -Instrument al dictaturii"
 

Omul cu microfoanele

Unul din panourile expuse la Muzeul de Artă este dedicat umăririi scriitoarei Herta Müller, distinsă cu premiul Nobel pentru Literatură, în anul 2009. Radu Tinu a fost cel care a montat, personal, microfoanele în apartamentul în care locuia scriitoarea în Timişoara, din zona Spitalului Judeţean. Maiorul în rezervă a părut cuprins nostalgie după ce a privit cu atenţie poza cu dosarul scriitoarei şvabe. 

Tinu şi-a păstrat atitudinea cinică faţă de acest subiect şi a folsoit aceleaşi intoxicaţii tipice vremurilor în care era în fruntea Securităţii. 

„Nu vreau să mai spun nimic despre episodul cu microfoanele. Se cunosc lucrurile. Însă Herta Müller nu a fost o disidentă. Am demonstrat la vremea aceea că lucra pentru serviciile secrete din Germania. Nu e nicio noutate. Eu am citit de mai multe ori toate operele Hertei Müller. Le cunoşteam mai bine decât orice critic literar. Am şi spus la vremea respectivă că Securitatea merită 50% din premiul primit de Herta Müller“, a spus fostul ofiţer de Securitate cu zâmbetul pe buze.

image

Fostul maior se foloseşte de gadgeturi moderne
 

„Radu Tinu se teme“

Scriitorul Daniel Vighi, vicepreşedintele Societăţii Timişoara, a fost prezent la deschiderea expoziţie şi a rămas surprins să-l vadă pe Radu Tinu la eveniment. 

„Să ne declarăm mulţumiţi pentru că un fost comandant adjunct al Securităţii ne face inchizitori. Dacă nişte cercetători în ştiinţă sunt inchizitori atunci e bine! Asta arată că Radu Tinu se teme. Pentru prima dată am simţit că are o teamă. E izolat, temător. Este adevărat ce spune, că Securitatea nu conducea România. Securitatea se ocupa cu fleacuri, fireşte pe bani mulţi. Acum îmi pare rău că n-am fost mai vocali, precum disidenţii din alte ţări din Europa de Est“, a declarat Daniel Vighi, care lucrează, alături de Viorel Marineasca, la o carte despre personaje inedite din Timişoara care au avut de-a face cu Securitatea înainte de 1989.
 

image

Daniel Vighi în faţa panoului dedicat "Cristinei"
 

Cele două perioade roşii

Expoziţia „Securitatea – Instrument al dictaturii“ este împărţită în două perioade: prima care se referă la înfinţarea Securităţii după al Doilea Război Mondial, după modelul sovietic, care avea scopul de a reprima disidenţii şi să-i elimina pe cei care gândeau altfel; a doua începe din anul 1962, când apare Securitatea „modernă“, care avea ca scop supravegherea şi culegerea de informaţii despre orice mişcare de dizidenţi. 

„Sistemele totalitare necesită din partea oricărei societăţi democratice o bună cunoaştere. Nu avem civism dacă nu avem o cunoaştere solidă a sistemelor de represiune. Nu ştim să reacţionăm, să dialogăm şi să ne punem în gardă. O parte din ideologia fascistă a fost folosită de aşa zisul naţional-comunism din anii 80. Acest hibrid creat de Ceauşescu trebuie înţeles exact“, a mai spus istoricul Victor Neumann, directorul Muzeului de Artă din Timişoara. 
 

image

Teodor Stanca (dreapta) a fost închis pentru revolta studenţească din 1956
 

Metode şi tehnici de urmărire

Sunt expuse documente secrete ale Securităţii, care prezintă principalele metode şi tehnici de urmărire şi de reprimare, modalităţile de cenzură şi de confiscare a corespondenţei, ascultarea convorbirilor telefonice şi filaje. 

 „Este importantă orice expoziţie care se referă la cunoaşterea sistemului totalitar, cu atât mai mult cu cât este vorba de un regim care s-a încheiat în urmă cu 25 de ani şi despre care populaţia vrea să ştie părţile mai puţin cunoscute şi vizibile. Pericolele sunt din partea ignoranţilor. Orice om ignorant poate să repete greşelile trecutului“, a mai declarat Victor Neumann.

image

Victor Neumann (în centru) vorbeşte despre expoziţie

S-a ocupat de „Cazul Tökés“
 

Radu Tinu şi-a început activitatea în Securitate în 1970, în judeţul Teleorman. A venit la Timişoara în 1974, unde a devenit şef de birou. În 1985 a fost avansat la gradul de maior şi a primit funcţia de director adjunct al Securităţii Timiş, al doilea om din structura condusă de Traian Sima. Radu Tinu s-a ocupat şi de cazul Laszlo Tökés, omul de la care s-a aprins Revoluţia din decembrie 1989.  

Citiţi şi:

Fostul şef al Securităţii Timiş: “Nu se va afla niciodată adevărul de la Revoluţie!”

Radu Tinu: „Eu am pus microfoane în casa Hertei Müller“

Fantoma Securităţii bântuie în dormitorul Hertei Muller

Herta Müller: “Specialiştii să descopere rolul medicilor, preoţilor şi poştaşilor în represiunea Securităţii”

Timişoara



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite