Timisoara: Sorin Vlaicu încă mai bate mingea pe teren

Timisoara: Sorin Vlaicu  încă mai bate  mingea pe teren

Timisoara: Sorin Vlaicu încă mai bate mingea pe teren

Numele fostului fotbalist este rostit şi acum cu bucurie de suporterii timişoreni. La 44 de ani, mijlocaşul antrenează juniori la „Poli”.


Profil

Născut - 03 iunie 1965, Şimian (Mehedinţi)
Educaţie - Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport Timişoara
Experienţă - 30 de ani de fotbal, 5 ani de antrenorat
Familie - căsătorit, are o fetiţă

Sorin Vlaicu a început fotbalul în localitatea natală, Şimian, care pe vremea aceea avea echipă în eşalonul al treilea. „La mine la Şimian am început fotbalul, exact acum 30 de ani. Săptămâna asta am împlinit 44 de ani, iar la 14 ani am avut prima legitimaţie. Jucam la juniori, la Mecanizatorul Şimian. Echipa era în Divizia C şi era obligatoriu să aibă echipă de juniori, iar noi jucam în deschiderea meciurilor echipei mari”, a rememorat fostul jucător al Politehnicii Timişoara.

Pasul spre Timişoara

Venirea în oraşul de pe Bega n-a fost lipsită de probleme. „Când am mers în armată am jucat la AS Armata Craiova, iar undeva în 1986 am venit în Timişoara, la UMT, tot în Divizia C. M-am operat de menisc când am venit, şi abia din sezonul următor am jucat. Am evoluat în tur şi două etape din retur, apoi m-am transferat la Poli. Antrenor era domnul Ionescu”, a spus Vlaicu. În scurt timp, tehnicul mijlocaş avea să devină idolul tribunelor timişorene.

La campioana Europei

La începutul anilor ‘90, Sorin Vlaicu a atras atenţia mai multor cluburi europene, fiind transferat la Steaua Roşie Belgrad, câştigătoarea Cupei Campionilor în 1991. „A fost important pentru palmares, pentru că am ajuns la Steaua Roşie, echipă care tocmai câştigase Cupa Campionilor. Pe plan sportiv n-am reuşit să mă impun, din diferite motive. Important e că am fost în curte la Zvezda, echipă de top pe atunci”, este de părere fostul jucător, care a mai evoluat în străinătate şi la Bekescsaba.

Rivalul lui Hagi

În perioada când Politehnica juca în Cupa UEFA, Sorin Vlaicu a fost convocat şi la echipa naţională a României. „Era generaţia de aur, cum s-a spus, era o echipă foarte bună şi n-aveam nicio şansă să rămân. Însă pentru mine personal a fost ceva deosebit, dacă mă gândesc de unde am plecat. La un moment dat eram în Divizia C, undeva într-un sat, la Şimian, iar, în acelaşi timp, Hagi era deja la echipa naţională de câţiva ani. La un moment dat am ajuns să intru în locul lui, la un meci cu Spania”, a povestit fostul mijlocaş.

A fost antrenor principal la seniori, în Liga a III-a, însă preferă să pregătească tinerii fotbalişti de la „Poli”. „Antrenoratul l-am început la Albina. A fost o experienţă destul de plăcută şi reuşită, am ajuns cu o echipă de nicăieri până în liga a treia. Dar cred, totuşi, că viitorul meu este în pregătirea copiilor. Îmi place să mă bag la joc cu ei, am noroc că încă mai pot”, a spus Sorin.

Întrebări şi răspunsuri

Care este cea mai frumoasă amintire ca fotbalist?
De Timişoara se leagă toată cariera mea, 11-12 ani la Poli, ce-am mai jucat la UMT. Cel mai frumos a fost când am eliminat pe Atletico Madrid. Şi experienţa la echipa naţională a fost frumoasă.

Vei antrena şi la seniori?
Cariera mea de antrenor va fi în domeniul copiilor şi juniorilor. Deja am doi ani de experienţă, cred că încep să mă descurc bine şi chiar îmi place.

Ce-i place

Cine crede că fotbaliştii nu citesc se înşeală. „Când eram fotbalist, citeam mult. Pe atunci nu exista internet, erau cantonamente lungi, şi înainte de meciuri şi atunci citeam. Ca hobby am pescuitul, e foarte relaxant şi plăcut”, a spus Sorin Vlaicu.

Ce nu-i place

Şi acum, când doar antrenează, Vlaicu urăşte vremea potrivnică. „Toată viaţa mi-am petrecut-o pe teren, iar cel mai mult uram să joc când bătea vântul. Am jucat şi pe ploaie, şi pe zăpadă, dar când bătea vântul era imposibil”, a povestit fostul fotbalist.