Timişoara, primul oraş liber de comunism

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Timişorenii au ieşit în Piaţa Operei pentru a proclama primul oraş liber
Timişorenii au ieşit în Piaţa Operei pentru a proclama primul oraş liber

Revoluţionarii şi-au amintit de momentul 20 decembrie 1989, când Timişoara a fost declarat oraş liber. Timp de câteva minute au sunat sirenele în Timişoara în amintirea evenimentelor de acum 20 de ani.

După luptele cu forţele de represiune începând din data de 16 decembrie, care s-au soldat cu 72 de morţi şi aproape 300 de răniţi, pe 20 decembrie, timişorenii proclamau victoria împotriva regimului. Sute de mii de oameni au ieşit în Piaţa Operei, făcând inutilă intervenţia armatei, miliţiei sau a securităţii. Timişoara a rămas singură în aşteptarea celorlalte oraşe din ţară. În balconul Operei Române s-a format primul nucleu al Frontului Democratic Român. Revoluţionarii în frunte cu Lorin Fortuna, Ioan Chiş, Petre Petrişor, Petre Boroşoiu şi alţii s-au revăzut în balconul Operei şi au băut un pahar cu şampanie.


Lorin Fortuna a ciocnit un pahar de şampanie cu revoluţionarii

"Acesta este sediul Frontului Democrat Român, constituit în ilegalitate. Cât timp o revoluţie nu reuşeşte riscul e a celor care au declanşat-o. Dacă reuşeşte, bucuria e a celorlalţi. Noi am dus o bătălie aprigă să impunem că Revoluţia a debutat la Timişoara. Când am vrut să mergem la Bucureşti, am fost blocaţi pe Aeroportul din Arad, când a izbucnit episodul <teroriştii>", a spus Lorin Fortuna, primul om care a vorbit de pe balconul operei pe 20 dececembrie 1989.

Revendicările timişorenilor liberi

Acum 20 de ani, în balconul Operei, Frontul Democrat Român a elaborat rapid o primă listă de de revendicări care urma să fie trimisă primului ministru Constantin Dăscălescu. „A fost o listă simplă pe baza căruia avea să fie făcută Proclamaţia de la Timişoara. S-a cerut eliberarea arestaţilor, demiterea guvernului, a lui Ceauşescu, şi arăta o gândire politică cu bătaie lungă, pentru că se cerea libertatea presei, alegeri libere”, a spus Florian Mihalcea, preşedintele Societăţii Timişoara.



Revendicările au stat la baza redactării Proclamaţiei de la Timişoara, redactată de regretatul George Şerban, care vroia să arate întregii ţări ce doresc timişorenii. Totul a pornit de la ce se scanda pe străzi în zilele Revoluţiei. Vroiau să arate de ce au ieşit oamenii pe străzi să înfrunte cel mai fioros sistem de represiune din Europa de Est. „Unele dintre aceste puncte s-au realizat, iar altele mai au de aşteptat. În 2006 a avut loc condamnarea comunismului. Era important pentru că încă din 16 decembrie 1989 se striga Jos Comunismul”, a mai spus Mihalcea.

Legea Lustraţiei încă aşteaptă

„Punctul 8” din Proclamaţia de la Timişoara a fost unul din cel mai importante articole. Acesta s-a transformat, ulterior, în Legea lustraţiei, care nu a fost adoptată niciodată în Parlament. Legea interzice dreptul la candidatură, pe orice listă, al foştilor activişti comunişti şi al foştilor ofiţeri de Securitate şi a celor care au participat la reprimarea manifestanţilor.



„Această lege se află în Camera Deputaţilor de ani de zile. Reţelele Securităţii sunt cele care menţin problemele economice ale ţării, prin faptul că au creat reţele de tip mafiot, sprijinite de diverse partide politice. Pe de altă parte, aceştia susţin campaniile electorale, cu bani, astfel încât să se asigure că nu se va întampla nimic împotriva lor în timpul mandatului”, a mai spus Mihalcea. O altă mare durere este faptul că nu au fost condamnaţi cei care au participat la represiunea manifestanţilor de la Timişoara.

Memorialul Revoluţiei, în pericol

După 20 de ani, Memorialul Revoluţiei, singura instituţie care încearcă să păstreze vie amintirea Revoluţiei, este pe cale să fie mutată din clădirea actuală. „S-au investit foarte mulţi bani. Nimeni nu a făcut nimic pentru a răscumpăra casa de la proprietari. Este singurul loc unde tinerii pot afla ce s-a întâmplat în urmă cu 20 de ani. E păcat că se uită. Timişorenii ar trebui mândri de ceea ce s-a întâmplat în decembrie `89, când Timişoara a fost primul oraş liber”, a mai declarat Florian Mihalcea. Memorialul Revololuţiei urmează să fie evacuat din actualul sediu de pe strada Ungureanu.



CITEŞTE ŞI ALTE POVEŞTI IMPRESIONANTE ALE CELOR CARE AU MURIT ÎN TIMIŞOARA, ÎN DECEMBRIE 1989:

DECEMBRIE '89: Studentul ucis în casă de glonţul ricoşat din umărul tatălui său


REVOLUŢIE: Prăpădul făcut de armată în Calea Girocului pentru tancurile blocate de manifestanţi


DECEMBRIE `89: Cadavru ascuns în spital ca să nu fie furat de securişti şi dus la crematoriul Cenuşa

image
image
Timişoara: Campania "20 de ani de libertate", ştampila

CAMPANIE: Masacrul de pe Podul Decebal, din 17 decembrie `89, văzut după 20 de ani de libertate

REVOLUŢIE: Moartea care a venit dintr-un ARO al trupelor USLA

Decembrie 89. Asasinate în Spitalul Judeţean din Timişoara

Decembrie '89. Familia care nu mai are sărbători de iarnă de 20 de ani

DECEMBRIE `89 Măcelul căpitanului Căşeriu: Militarii au tras în plin cu muniţie de război

Decembrie '89. Tânăr erou, împuşcat în cap la Timişoara de un „terorist” lunetist

DECEMBRIE '89. Ucigaşul din Piaţa Libertăţii făcea pariuri că îşi nimereşte ţinta

DECEMBRIE '89. Manifestanţii ucişi după ce s-au refugiat în casa scărilor

Timişoara



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite