Judecători reclamaţi la CSM pentru un dosar de expropriere: „Au emis o sentinţă în baza unei expertize ilegale”

Pe rolul instanţelor de judecată se află procese de exproprieri cu mize de zeci de milioane de euro Foto Arhivă

Un proprietar de teren, expopriat pentru construirea şoselei de centură a Lugojului, i-a reclamat la Consiliul Superior al Magistraturii pe judecătorii despre care spune că l-au defavorizat, emiţând o sentinţă în baza unei expertize ilegale.

Pe rolul instanţelor de judecată din România sunt mii de procese prin care proprietarii expropriaţi pentru proiecte de utilitate publică, în special autostrăzi şi şosele de centură, sunt nemulţumiţi de valoarea sumelor cu care au fost despăgubiţi. Dosarul în care lugojeanul Constantin Tiberiu Ştefănescu se judecă cu Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) a luat, însă, o turnură interesantă, bărbatul ajungând să îi reclame la Consiliul Superior al Magistraturii pe judecătorii care l-au defavorizat.

Istoria litigiului dintre Ştefănescu şi Statul Român începe în anul 2007. Lugojeanul a rămas atunci fără o suprafaţă de teren, expropriată în vederea construirii şoselei de centură a Lugojului. CNADNR i-a oferit proprietarului 15 euro pe metru pătrat. Bărbatul a cerut 50 de euro şi astfel s-a ajuns în instanţă, judecătorii fiind chemaţi să tranşeze problema.

Trei experţi, trei valori diferite

Prima fază a procesului de exproprieri deschis de Constantin Tiberiu Ştefănescu s-a jduecat la Tribunalul Timiş. Aici, judecătorii au emis o sentinţă prin care au dispus despăgubiri de 30 de euro pe metru pătrat. A urmat apoi apelul de la Curtea de Apel, unde s-a stabilit o valoare de 20 de euro pe metru pătrat. Cu ocazia recursului de la Înalta Curte, dosarul a fost retrimis la Curtea de Apel Timişoara, pentru refacerea expertizei şi rejudecarea cauzei.

Prin sentinţa de casare judecătorii Curţii Supreme au trasat şi obiectivele expertizei. „Curtea Supremă a casat sentinţa şi a trimis spre rejudecare cu indicaţia expresă că experţii trebuie să aducă contracte sau oferte de tranzacţionare din perioada în care s-a făcut prima expertiză”, a explicat Tiberiu Ştfănescu. Potrvit acestuia, din partea CNADNR a fost desemnat pentru realizarea expertizei Remus Ursulescu, „un expert de casă al companiei”. În urma expertizei, fiecare dintre specialiştii implicaţi în dosar a evaluat terenul la o anumită sumă, cea mai mică valoare, 10 euro pe metru pătrat, calculând-o expertul Ursulescu, pe care judecătorii l-au şi luat în seamă. Pentru că nu poate stabili o sumă mai mică decât cea hotărâtă de CNADNR, Curtea de Apel a dispus despăgubiri de 15 euro pe metru pătrat, cu cinci euro mai puţin decât prin sentinţa iniţială a aceleiaşi instanţe.

Expertiză cusută cu aţă albă

Tiberiu Ştefănescu susţine că expertiza în baza căreia i-au fost acordate despăgubirile este un fals pentru că nu respectă termenii impuşi de Înalta Curte. Mai exact, contractele de vânzare-cumpărare pentru terenuri similare, prezentate de expert, nu ar fi din perioada dispusă de Curtea Supremă. „Ca să intre în perioada fixată de Curtea Supremă, s-a falsificat data de pe o adresă a primăriei. Expertiza era ilegală şi i-am atras atenţia judecătorului, dar a respins toate obiecţiunile, luând în calcul această expertiză. Sentinţa este emisă în baza unei expertize ilegale”, a arătat Ştefănescu, care a spus că argumentele sale nu au fost luate în seamă nici la Curtea Supremă.

Tocmai din aceste motive, lugojeanul consideră că judecătorii Florin Şuiu (Curtea de Apel) şi Elena Florea (Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie) au acţionat cu rea-credinţă şi i-a reclamat pe cei doi magistraţi la Consiliul Superior al Magistraturii. „Aştept rezultatul cercetărilor şi să îmi comunice chiar şi cea mai mică oobservaţie pe care le-a făcut-o. Dacă primeşte Şuiu o sancţiune, chiar şi cea mai mică posibilă, eu îl dau în judecată şi poate se redeschide procesul”, a spus lugojeanul. Acesta este nemulţumit şi de faptul că nici măcar suma pe care Statul s-a angajat să i-o dea nu a primit-o în totalitate, pierzând prin calcularea banilor la cursul valutar de acum doi ani, aproximativ 2.000 de euro. Mai mult decât atât, 17.000 de lei pe care trebuia să îi primească drept despăgubiri încă de anul trecut, nu i-a primit nici acum, având doar o promisiune că îşi va primi dreptul după ce i-a scirs premierului Ponta.

Citeşte şi:
Milionarul „călcat” de autostradă atacă dur sentinţa prin care a pierdut un proces de 20 de milioane de euro: „Nu îmi este ruşine că am idei de afaceri”

Culisele unui proces de 21 de milioane de euro deschis de un milionar„călcat” de Autostrada Vestului: „Pentru mine autostrada a fost o nenorocire”