Herta Müller: “Specialiştii să descopere rolul medicilor, preoţilor şi poştaşilor în represiunea Securităţii”

Herta Müller

Scriitoarea de origine bănăţeană Herta Müller a fost prezentă în capitala Ungariei, Budapesta, la închiderea expoziţiei „Cercul drăcesc al cuvintelor”. Herta Müller s-a arătat dezamăgită de atitudinea celor care consideră că nu are dreptul să vorbească despre România de azi.

Herta Müller, scriitoarea de origine bănăţeană, a fost prezentă în capitala Ungariei, pentru a participa la închiderea expoziţiei „Cercul drăcesc al cuvintelor”. Deţinătoarea Nobelului pentru Literatură, din 2009, le-a spus jurnaliştilor maghiari că urmăreşte cu atenţie evoluţia lucrurilor în României.

Vehementă critică a situaţiei din România, atât înainte de 1989, cât şi după Revoluţie, Herta Müller nu şi-a menajat ţara de origine nici cu ocazia prezenţei la Budapesta.

„Omul este atent la ştirile despre locurile prin care a trecut. La locurile unde a existat interes pentru lucrările ei. În România, cărţile mele au apărut şi înainte de premiul Nobel. Problema în fosta mea patrie nu este acceptarea operelor mele, ci eternele reproşuri care mi se aduc. În opinia multora, persoanele care trăiesc peste hotare nu înţeleg problemele din ţară, astfel că nu au dreptul să se amestece în treburile ţării”, a spus Herta Müller, citată de MTI.

Nu există interes pentru studierea dosarele securităţii

Scriitoarea susţine că societatea civilă şi numeroasele asociaţii care se ocupă de drepturile omului sunt prea puţin interesate să studieze dosarelor de la CNSAS.

“Prea puţini au fost curioşi de dosarele făcute de către informatori şi Securitate. Trebuie identificate persoanele care au avut un rol în dictatura comunistă. Specialiştii trebuie să descopere rolul medicilor, profesorilor, preoţilor, poştaşilor în aparatul de represiune a comuniştilor”, a spus Herta Müller.

Scriitoarea născută în satul timişean Niţchidorf, a afirmat că serviciile secrete de astăzi sunt formate în proporţie de 40 la sută din vechiul personal.

„Nu sunt de acord cu faptul că unii doresc să înfrumuseţeze trecutul şi nu respectă atitudinile critice ale celor care nu sunte de acord cu ei. Oamenii fostei Securităţi se află astăzi în toate domeniile, iar în urma privatizării au devenit proprietarii unor averi fabuloase. Ei au ajuns din nou la putere politică”, a mai declarat Herta Müller, scrie site-ul index.hu.

Amintiri despre Oskar Pastior

În romanul „Leagănul respiraţiei”, Herta Muller vorbeşte despre prietenul ei Oskar Pastior, care a semnat un angajament cu Securitatea. Pastior a murit în 2006, la Frankfurt, iar în 2010 s-a descoperit activitatea acestuia cu serviciul secret român.

„A fost un şoc pentru mine această veste. Dar m-am interesat să văd care a fost activitatea lui şi ce denunţuri a făcut. Am descoperit că Pastior, în zece ani, a făcut doar şapte informări. Iar acestea au fost neimportante.

Mai mult, se arată că el a fost obligat să semneze colaborarea, aşa că nu pot să îl judec. Securitatea a apelat la poeziile scrise de el în lagăr, dar l-au ameninţat şi în legătură cu homosexualitatea lui. Avea de ales. Ori seamnează, ori merge la închisoare”, a spus Herta Müller.

Întrebată ce naţionalitate are premiul Nobel pentru Literatură, primit de la Academia Regală din Suedia, în 2009, Herta Müller a dat un răspuns diplomatic.

"M-am născut în România şi am trăit 43 de ani acolo, dar nu mai am cetăţenie română. Plus că nu scriu în limba română, ci în germană. Limba mea maternă nu este româna, limbă pe care am început să o învăţ de la vârsta de zece ani. Dar dacă scriu în germană, scriu şi în română, pentru că imaginea cuvintelor se află la mine în cap”, a mai spus scriitoarea, citată de index.hu.

Expoziţia de la Budapesta

Herta Müller a crescut în satul Niţchidorf, dar în adolescenţă s-a mutat la Timişoara, la liceul “Nikolaus Lenau”. A urmat apoi Facultatea de Litere – Secţia Germanistică, a Universităţii de Vest. Bănăţeanca a început să fie şicantă de Securitate după ce a refuzat să devină colaboratoare. Scriitoarea a emigrat în 1987, alături de soţul ei de atunci, Richard Wagner, unde a continuat să lupte ca o dizidentă împotriva regimului comunist.

Institutul Gothe din Budapesta a organizat, timp de o lună, o inedită expoziţie despre viaţa Hertei Müller, „Cercul drăcesc al cuvintelor”, la biblioteca centrală Szabó Ervin. La închiderea expoziţiei, scriitoarea a fost invitată la Budapesta, unde a citit din operele sale pentru publicul larg.