FOTO Emoţionanta întâlnire a şvabilor bănăţeni la Ulm, locul de unde au plecat primii colonişti pe Dunăre în jos
0
Aproximativ 5.000 de şvabi bănăţeni au participat la tradiţionala întâlnire de la Ulm, oraşul german din landul Baden-Württemberg. Avocatul Heinz Günther Hüsch cel care a negociat cumpărarea nemţilor din România, a primit diploma de recunoştinţă.
Ulm este locul de unde, în urmă cu 300 de ani, au plecat spre Banat primii colonişti germani, care au reuşit să facă dintr-un ţinut sterp, nepretenos, mlăştinos, o zonă înfloritoare. Sute de sate şi oraşe din Banat, case şi pământuri roditoare au fost lăsate moştenire unei ţări care nu i-a mai dorit şi care i-a vândut ca la piaţă.
Şvabii bănăţeni nu au dispărut însă, tradiţiile lor străvechi sunt duse mai departe de cei care au şi-au găsit o patrie nouă fie în Germania, Austria sau America. O dată la doi ani, şvabii bănăţeni se întâlnesc la Ulm. Îşi îmbracă frumoasele straie şvăbeşti, care puteau fi văzute odinioară, de sărbători, aproape în fiecare sat bănăţean, şi timp de două zile se simt din nou o naţiune aparte, mândră, cu o istorie demnă chiar dacă au fost nevoiţi să îşi părăsească patria.
Şvabii bănăţeni se mândresc cu identitatea lor, au steagul lor (în alb şi verde), stemă proprie, imn, cultura şi dans propriu. Nu în ultimul rând au poveşti legate de România, de Banat.
Şvabii au fost primiţi şi de primarul Ulm-ului, Ivo Gönner, care de fiecare dată este alături de ei.
De altfel, în Ulm şi în regiune trăiesc aproximativ 22.000 de şvabi bănăţeni. „În urmă cu peste 300 de ani, populaţie din întregul spaţiu din sudul Germaniei au pornit, pe vapoarele denumite <cutiile din Ulm>, în josul Dunării, pentru a căuta o nouă fericire, o nouă patrie. Ei au reacţionat la chemarea coroanei Austriece. Foarte mulţi dintre ei au plecat pe acest drum animaţi de gândul de a fi liberi.
Ei au fost aici iobagi, iar preţul aşezării lor în Banat a fost libertatea. Primii dintre ei au avut parte de moarte, a doua generaţie a muncit şi a suferit de nevoie, iar de abia a treia generaţie a avut parte de pâine. Cei care au venit acum la Ulm au dorit să îşi reîmprospăteze amintirile”, a afirmat Ivo Gönner, omul care se află la cârma Ulmului de mai bine de 20 de ani.
Şvabii au vizitat monumentul ridicat pe malul Dunării pentru urmaşii lor care se îmbarcau în <cutiile din Ulm> şi plecau în căutarea unei vieţi mai bune. Este un loc care, în timpul reculegerii şi a cântecelor solemne ale fanfarei, curg lacrimi pe obraji. Este cel mai trist moment al întâlnirii şvabilor de la Ulm.
„S-a dovedit din nou că şvabii bănăţeni din toată lumea se simt legaţi de originiea lor. Ce dovadă mai bună poate fi decât numărul celor care au venit anul acesta la Ulm. Au fost aproximativ 5.000 de persoane, care au venit din SUA, Brazilia, Argentina, Austria, Germania şi din Banat, din România. Chiar dacă simţim mereu că vechea generaţie se reduce ca număr, încercăm să compensăm acest lucru cu tânăra generaţie, care ne dă o imagine pozitivă pentru viitor. Sunt mulţi tineri care s-au născut deja în Germania, cărora noi le oferim în cadrul asociaţiei un loc unde să se poată simţi ceva pentru originea lor. Vrem ca şi tânăra generaţie să fie puternic ancorată în trecutul şi zona din care provin, chiar dacă acum au o nouă patrie, Germania”, a spus Peter Leber, preşedintele şvabilor bănăţeni din Germania.
În cadrul evenimentului de gală, Asociaţia Şvabilor Bănăţeni a acodat cea mai importantă distincţie Heinz Günther Hüsch, cel care a negociat din partea Germaniei Federale, cumpărarea unui număr de peste 225.000 de etnici germani din România. Avocatul a dus tratative dure şi secrete cu Securitatea, pentru ca germanilor din România să le fie cumpărate libertatea.
Pe lângă negocierile de grup, existând preţuri în funcţie de pregătire celui vândut, au fost 400 de cazuri nominale în care s-au purtat negocieri. Heinz Günther Hüsch a primit încuvânţarea să vorbească despre acest caz de abia după 23 de ani, fiind şi momentul în care mulţi dintre germani au aflat că de fapt ei au fost vânduţi de Ceauşescu.
„Distincţia pentru avocatul Hush a avut şi un simbol al împăcării cu propria istorie”, a mai declarat Peter Leber.
Medalii de onoare au primit şi Karl Singer, preşedintele Forumului Democratic al Germanilor din Banat şi Helmut Weinschrott, directorul Casei Sociale “Adam Muller Guttenbrunn” din Timişoara.
Uriaşa sală de congres de la Ulm a găzduit şi întâlnirea şvabilor bănăţeni. Pe fiecare masă era trecută numele unei localităţi din Banat, unde se întâlneau după mulţi ani fiii satilului, pentru a depana poveşti. Nu au lipsit nici aici muzica şi dansurile şvabilor bănăţeni.
Se încarcă comentariile...
