Cum au promovat comuniştii ideea mincinoasă că Dăbâca este cetatea lui Gelou: „Cercetările au dovedit prezenţa unui centru de putere maghiar“

Informaţiile precum că cetatea Dăbâca era cetatea lui Gelou au fost promovate intens de regimul comunist, care avea nevoie de argumente naţionaliste din categoria „cine au fost primii în Ardeal“.

Cetatea Dăbâca este o fostă cetate regală şi reşedinţa comitatului Dăbâca. În secolele X-XIV-lea a jucat un rol important în istoria Transilvaniei. Ruinele cetăţii se află în actuala localitate Dăbâca din judeţul Cluj. 

Arheologii români şi-au concentrat multă vreme eforturile pentru a descoperi elemente care să susţină textul din Gesta Hungarorum cum că cetatea ar fi reprezentat reşedinţa conducătorului local Gelu. Aceste eforturi nu au fost însă încununate de succes.

Radu Oltean, autorul blogului art-historia.blogspot.ro, care a refăcut în 3D cetatea Dăbâca, a mers pe urmele poveştii cetăţii pentru a demitiza teoriile naţional-comuniste, cum că a fost cetatea “românului Gelu”. 

"Toată lumea ştie că voievozii din evul-mediu timpuriu de care vorbeşte cronica ui Anonimus, Gelu (Gelou) şi Menumorout au stăpânit fortificaţiile ardeleneşti de la Dăbâca şi Biharea. Însă aceste <adevăruri> certe, dincolo de orice îndoială sunt în totalitate fakeuri patriotice, care nu se bazează pe nimic, un fel de <fake old-news>. Ele au fost promovate intens, de regimul comunist care avea nevoie de argumente naţionaliste din categoria <no, cine-o fost primu-n Ardeal?> în penibilul <război ideologic> cu istoriografia maghiară.

Sperând că Dăbâca chiar a fost o cetate pre-maghiară, arheologii români de la Cluj (Ştefan Pascu, Constantin Daicoviciu etc.) au făcut cercetări timp de aproape 15 ani (în anii ‘60 şi ‘70). După ani şi ani de cercetări ce au aflat? Că cetatea a avut o <viaţă> de aproape 400 de ani şi că a avut 4 faze de transformări diferite.

Trei etape de fortificare din lemn şi pământ şi ultima cu zid de piatră şi un turn locuinţă.

http://cetati.medievistica.ro/cetati/Transilvania/D/Dabaca/Dabaca.htm

Însă în niciuna dintre fazele evolutive nu au fost găsite urme care să poată fi puse în conexiune cu românii sau măcar cu slavii!

Frustraţi de aceste concluzii, arheologii nu au mai publicat niciodată articole sau vreo monografie despre Dăbâca!", susţine Radu Oltean. 

http://www.medievistica.ro/cataloage/funeraria/texte/Dabaca/Dabaca.html

"Cauţi români ca să <dai> în unguri şi dai numai de... unguri!"
 

Dacă eşti arheolog medievist şi ai nevoie de informaţii despre cercetările făcute la Dăbâca, nu vei găsi mai nimic, afirmă Oltean. "Fiindcă concluziile obţinute în ani de cercetări, nu numai că nu i-au ajutat pe arheologii patrioţi să mai pună o cărămidă la fundaţia Mitului Naţional al Unităţii şi Continuităţii, dar mai rău i-a încurcat. Cercetările au dovedit prezenţa unui centru de putere maghiar încă din perioada arpadiană timpurie (secolul al XI-lea). Timp de secole la Doboka (după numele maghiar al aşezării, după numele unui nobil din sec al XII-lea) a fost centrul de putere - o capitală - a unui comitat. Regatul Ungariei era împărţit, după model german în comitate. 

Foarte deranjant pentru savanţii români! Cauţi români ca să <dai> în unguri şi dai numai de... unguri!!", afirmă Radu Oltean.

Ruinele cetăţii Dăbâca FOTO Wikipedia.org
 

Istoricul Florin Curta (azi, profesor de istorie medievală şi arheologie la University of Florida) din articolul <Transilvania în jurul anului 1000> :  "Începând cu sfârşitul anilor '60, această fortificaţie (Dăbâca) a fost în mod frecvent văzută drept <capitala> lui Gelu, ducele român menţionat în Gesta Hungarorum ca împotrivindu-se cuceririi Transilvaniei de către Tuhutum. Arheologii români au depus toate eforturile necesare în vederea transformării acestei fortificaţii într-un fel de Troie transilvăneană, cu scopul de a demonstra că Anonymus reprezintă un izvor istoric de nădejde pentru istoria Transilvaniei româneşti din Evul Mediu".

"Arheologul Radu Popa a supus unei critici aspre nu numai această poziţie istoricistă, dar şi manipularea materialului arheologic menit a ilustra izvorul istoric amintit. În ciuda unor săpături de amploare, din partea cărora se aştepta demonstrarea unei prezenţe româneşti la Dăbâca înainte de cucerirea maghiară, până acum nu a fost publicat decât un raport preliminar care la această dată este vechi de mai bine de 30 ani", mai afirmă Oltean.

http://www.institutarheologie-istoriaarteicj.ro/Articole/eph-XII-12.pdf

Autorul blogului art-historia.blogspot.ro îl citează şi pe arheologul Erwin Gáll de la Institutul de Arheologie din Bucureşti: "În concluzie, descoperirile arheologice aveau rolul de a întări argumentele ce susţineau informaţiile cunoscute din izvoarele scrise (…) Aceasta greşeala a fost preluată şi chiar dezvoltata de catre autorii săpăturilor de la Dabâca, care s-au grăbit după nici patru ani de cercetare a sitului să declare Dabâca drept centrul politico-militar al lui Gelou, căzând într-o istoricizare aproape fără precedent a unei situaţii arheologice şi neavând nici un fundament ştiinţific pentru a emite interpretari de acest fel". (Dăbâca: Necropola din jurul bisericii în Analele Banatului,S.N. Arheologie – Istroie, XXI, 2013).

Mai departe, istoricul Tudor Sălăgean, azi directorul Muzeului de Etnografie din Cluj-Napoca a publicat o excelentă lucrare (<Ţara lui Gelou>) în care încearcă să înţeleagă realităţile politice şi militare din Bihor, Crişana, Transilvania în preajma cuceririi maghiare. "Şi el, ca de altfel toţi istoricii serioşi are argumente solide în a nega legăturile cetăţii de la Dăbâca cu vreo formaţiune politică autohtonă", crede Radu Oltean.

"Astfel, în anii ‘70, s-a hotărât că dacă cercetarea nu a adus argumente, să se meargă pe propagandă. Aşa că în <istoria patriotică> a ţării s-a promovat ideea (mincinoasă) că <Dăbâca este cetatea lui Gelu>. Manualele, muzeele, turismul, toate compendiile de Istorie a Românilor, practic toată propaganda posibilă a insistat pe ideea Dăbâca = cetatea lui Gelu românul. Nicăieri nu s-a spus nimic despre adevărata Dăbâca, centru al comitatului Doboka (după numele unui din primii comiţi care au rezidat acolo) din voievodatul Transivania, parte a regatului maghiar. Aşa cum nu spus niciodată nimic despre episcopia catolică care a rezidat în cetatea de pământ de la Biharea. Sau despre alte cetăţi medieval-timpurii, de pământ şi lemn (precum Moldoveneşti, Moreşti, Mănăştur şi altele), care nu au mai făcut niciodată obiectul vreunor cercetări arheologice. Riscul era prea mare, pentru a găsi lucruri care nu trebuiau găsite!", a concluzionat Radu Oltean. 
 

https://www.academia.edu/1300096/Voievodatul_lui_Menumorout_%C3%AEn_lumina_cercet%C4%83rilor_recente_Analele_Universit%C4%83%C5%A3ii_din_Oradea._Istorie-arheologie_11_2001_2004_p._38-51

Citiţi şi:

Povestea falsă a demolării bisericilor din Franţa, unul dintre cele mai răspândite şi crezute fake news în România