Copiii demnitarului Petru Groza: ambasadori şi academicieni în Occident pe vremea comunismului

Publicat: 30.01.2011 11:38

Ultima actualizare: 09.08.2022 15:27

Familia Ana şi Petru Groza, întemeiată în anul 1916 la Băiţa şi stabilită la Deva, a avut cinci copii: două fete şi trei băieţi. Urmaşii lui Petru Groza au respectat sfatul părintesc de a urma studii superioare pentru a fi utili ţării.

Dacă despre Lucia Proştean, fiica cea mare al lui petru Groza, care a trecut în lumea celor drepţi, săptămâna trecută, am tot vorbit, prea puţine lucruri se ştiu de ceilalţi copii ai fostului prim-miistru al României în perioada 1945-1952. Lucia a trăit 94 de ani şi a fost înmormântată la Timişoara, şi nu în localitatea natală, alături de tatăl său.

Secretata personală a tatălui

Maria-Mia s-a născut în 1918. A absolvit, ca şi sora sa, Şcoala comercială din Sibiu, apoi Academia comercială din Bucureşti. A deţinut mai multe funcţii oficiale: adjunct al ministrului afacerilor externe (1978-1987), vicepreşedinte al MAN, preşedinte al Comisiei ONU, vicepreşedinte al Consiliului Naţional al Femeilor. A conferenţiat la ASE Bucureşti. Câţiva ani a fost secretară personală a tatălui său şi interpreta limba engelză. L-a însoţit pe Petru Groza în vizitele din URSS, China, Iugoslavia, Mongolia, Polonia etc. A avut prilejul să-i cunoască pe Mao Zedung, Hruşciov, Kim Ir Sen, Tito şi alţi numeroşi oameni politici. Printre ei au fost şi Iuliu Maniu şi Corneliu Coposu.

Reputat medic fiziolog cu preocupări aerospaţiale

Petru Mircea s-a născut în 1921 şi a murit în 1997. A urmat liceul de la Deva, iar apoi a absolvit Facultatea de Medicină din Cluj cu doctoratul în ştiinţe la Moscova. Un sfert de secol a servit fiziologia românească la Universitatea de Medicină şi farmacie din Bucureşti. A fost şef al Departamentului de fiziologie şi al Institutului de Fiziologie normală şi patologică „Daniel Danielopol”, între 1974-1991. A fost membru al Academiei Internaţionale de Astronautică de la Paris şi şef al Secţiei biomedicale a Comisiei Române de Cercetări Spaţiale. Este autor a peste 300 de rapoarte ştiinţifice, a patru monografii şi al unui tratat de fiziologie. Şi-a adus contibuţia în domeniul fiziologiei cardiovasculare, digestivă şi în medicina aerospaţială.

A fost căsătorit cu Simona, din mariajul lor rezultând trei copii. Petru este medic stomatolog în SUA, Victor a absolvit Stomatologia, iar Maria ASE Bucureşti, dar este stabilită în America. Medicul Petru Mircea a fost înmormântat în cimitirul din Băcia, alături de părinţii săi.

Botezat de poetul Octavian Goga

Octavian s-a născut în Deva, în 1923 şi a murit în anul 2000. A fost al patrulea copil al familiei Groza. A fost botezat de poetul Octavian Goga. După şcoala primară de la Deva, Octavian a fost student la Facultatea de Matematică şi de Construcţii la Timişoara. Între 1946-1951 a continuat studiile universitare la Facultatea de Construcţii Hidrotehnice din Moscova. Cariera profesională şi-a început-o în 1952 pe şantierul hidrocentralei de la Bicaz. A participat ca şef de şantier la realizarea barajului de betron. Din 1956 a lucrat ca proiectant la ISPE Bucureşti, fiind şef de proiect la Porţile de Fier 1. Din 1962 a fost director al Institutului de Studii şi Proiectări Energetice, iar din 1963 a fost director al Institutului de Studii şi Proiectări Hidroenergetice.

Sub conducerea inginerului Octavian Groza au fost finalizate proiectele şi documentele română-iugoslave de la Porţile de Fier 1 pe Dunăre. Din 1970 a deţinut funcţia de Ministru al Energiei Electrice. A avut o activite remarcabilă în Cadrul Consiliului Mondial al Energiei, devenind şef al acestei instituţii între 1971-1974, primind titlul de preşedinte de onaore pâna la stingerea sa din viaţă.

A intrat apoi în diplomaţie, iar între 1978-1985 a ambasador al României în Austria. Întors în ţară a fost pensionat şi s-a retras la Deva. A fost înmormântat lângă părinţii săi, la Băcia.

Ultimul fiu locuieşte în Elveţia

Liviu Groza (foto: alături de Lucia Proştean) a rămas singurul copil al fostului prim-ministru al României. S-a născut în 1925 la Deva. După liceul din oraşul natal, a urmat studii superioare de inginerie, specialitatea electrotehnică în Timişoara, Bucureşti şi Zurich. A fost angajat al ISPE Bucureşti (între 1950-1992), instituţie în care activează şi în prezent în calitate de consilier. A obţinut doctoratul în energetică şi a lucrat la sediul ONU de la Geneva între 1979-1985. A fost consilier economic superior al Comisie Economice pentru Europa în perioada 1985-1989. Continuă şi în prezent să participe la lucrări în cadrul ONU de la Geneva. I-a fost decernat Premiul Academiei „Traian Vuia”în 1972. Este membru al Academiei de Ştiinţă şi Artă Româno-Americane. Are un fiu, Liviu Octavian, care a absolvit Universitatea din Laussane, spcialitatea Ştiinţe Politice. Din 2000 lucrează ca asistent la catedra de sociologie a Universităţii din Elveţia.