Cea mai mare fortificaţie preistorică din Europa a fost descoperită lângă Timişoara

Ruinele unei aşezări preistorice de 900 de hectare au fost găsite în Timiş. Localnicii din Corneşti ar putea deveni „vânzători” de turism dacă arheologii din România, Anglia, Germania şi SUA continuă cercetările.

Ştiri pe aceeaşi temă

Vezi imagini cu arheologii pe una din cele mai mari aşezări medievală din lume

În apropierea localităţii Corneşti, aflată la 17 kilometri de Timişoara, s-a descoperit cea mai mare fortificaţie preistorică din Europa. Pe baza probelor de carbon-14, este datată în a doua jumătate a mileniului II, înainte de Hristos.
Fortificaţia aparţine culturii Cruceni-Belegis, care a fost răspândită din nord-estul Croaţiei până în zona piemontană a Banatului, controlând valea Dunării şi până la nord de Mureş”, a spus Alexandru Szentmiklosi (foto), şeful secţiei de Arheologie a Muzeului Banatului.



Dimensiunea fortificaţiei cu cele trei centuri înconjurătoare atinge 900 de hectare, iar dacă cel de-al patrulea val, care se cercetează acum, aparţine aceleaşi fortificaţii atunci dimensiunile ajung la 1.720 de hectare. „În aceste condiţii ar putea fi cea mai mare fortificaţie din lume. Ar trebui să intre pe lista monumentelor naţionale şi UNESCO”, a adăugat Szentmiklosi.

Arheologie internaţională

Echipa de arheologi este alcătuită din nume mari precum Rudger Krause, profesor la Universitatea Goethe din Frankfurt, Sarah Sherwood, de la Universitatea Tennesee şi Bernhard Heeb, de la Muzeul de Preistorie din Berlin.
Este una din cele mai spectaculoase fortificaţii din perioada bronzului din Europa. Ne-au înfricoşat dimensiunile geofizice. Suntem interesaţi să aflăm ce structură politică-socială a putut ridica acest complex”, a declarat Rudiger Krause.

Prospecţiunea geomagnetică a fost realizată de Helmuth Becker, unul dintre cei mai mari specialişti din Europa. Fondurile au fost puse la dispoziţie de Universitatea Goethe din Frankfurt şi Muzeul de Preistorie din Berlin. Acesta din urmă finanţează pentru prima dată, după 80 de ani, lucrările la un sit arheologic. „Este o şansă mare să lucrez la acest proiect colossal. Muzeul din Berlin va dona 12 vitrine speciale a câte 3.000 de euro bucata, urmând ca aceste cercetări să fie valorificate printr-o expoziţie comună”, a spus Bernhard Heeb.



Ipoteze răsturnate

Fortificaţia apare pe primele hărţi Mercy (1723-1725), iar apoi pe toate hărţile militare până la sfârşitul Primului Război Mondial. Primele săpături au fost realizate în 1939 de Marius Moga, însă până recent nu s-au mai găsit fonduri pentru a le continua. A existat o carte scrisă de regretatul Florin Medeleţ, în 1992, dar cercetările s-au reluat în 2007.

Înainte de rezultatele cu carbon-14, arheologii aveau ca ipoteze o fortificaţie din perioada dominaţiei avare, putând fi capitala unui stat care 200 de ani a fost cel mai puternic din Europa Centrală, iar un cercetător din Canada, susţinea că aşezarea reprezintă ruinele capitalei lui Attila, regele hunilor.

La Corneşti ar putea fi deschis un muzeu

Dincolo de dimensiunile spectaculoase ale sitului, descoperirile pot duce la crearea unui muzeu local şi la dezvoltarea turismului în zonă. Arheologii au primit până acum sprijin din partea locuitorilor din Corneşti, care s-au arătat bucuroşi să colaboreze cu istoricii. „Ne-am bucurat de sprijinul oamenilor din Corneşti, care au înţeles importanţa acestui proiect. În 2008, am astupat găurile după săpături, pentru a le reda agriculturii. Au înţeles că acest loc ar putea să le schimbe şi lor viaţa”, a mai spus Alexandru Szentmiklosi, iniţiatorul proiectului. Bugetul pentru 2009 a fost de 25.000 de euro, iar în acest an este de doar 20.000 de euro, toate fiind oferite de Universitatea Goethe din Frankfurt şi Muzeul de Preisorie şi Istorie Timpurie din Berlin.



citeste totul despre: