Arhitectul timişorean care a proclamat în 1919 Republica Călata

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Arhitectul Kós Károly şi câteva din realitările sale FOTO kolozsvariradio.ro/wikipedia.org
Arhitectul Kós Károly şi câteva din realitările sale FOTO kolozsvariradio.ro/wikipedia.org

Kós Károly a conceput un plan detaliat pentru constituirea şi proclamarea unei republici independente, sub denumirea de Republica Călata. Arhitectul a conceput un statut, stemă, grafica unei bancnote, un drapel, ba chiar şi un timbru.

Timişoara este oraşul care a dat numeroase personalităţi în domeniul arhitecurii, care au adus contribuţie la patrimoniul cultural din Transilvania şi Banat. Unul dintre cei mai erudiţi arhitecţi născuţi în Timişoara a fost Kós Károly. Era şi scriitor, grafician, etnograf şi politician. 

S-a născut 1883 din părinţii Karl Kosch – funcţionar la poştă şi Sidonia Sivet (care avea origini austro-franceze). Familia se va muta la Sibiu, acolo unde Kós Károly este înscris la şcoala maghiară. Tatăl său primeşte loc de muncă la Cluj, astfel că este urmat de familie. Tânărul Kós Károly va termina colegiul reformat de la Cluj, iar în 1901 dă bacalaureatul.

În 1902 ajunge la Universitatea Tehnică din Budapesta, dar după doi ani se transferă la Arhitectură, pe care o termină cu rezultate strălucite. 

Încă din timpul studiilor a manifestat interes pentru arhitectura tradiţională ţărănească, în special pentru cel din Ţinutul Secuiesc şi zona cu folclor din zona localităţii Rimetea.

În 1910 cumpără o proprietate la Stana (judeţul Sălaj), unde îşi construieşte casa ce îi va fi refugiu. Anii următori devine un arhitect apreciat în capitală. În proiectele sale foloseşte elemente din tradiţia populară din Ţara Călatei, dar şi din Secuime.

Arhitectul Kos

Placă comemorativă la Komarno (Slovacia)
 

În 1914, la începutul Primului Război Mondial, Kós Károly s-a mutat la Stana, unde şi-a construit o casă într-un stil unic.

Casa Kos

Varjuvar - casa lui Kós Károly de la Stana
 

În anul 1916 primeşte ordin de concentrare, dar va fi scutit de armată. În anii 1917-1918, beneficiind de o bursă de stat, face o călătorie la Istanbul. După primul Război Mondial, arhitectul decide să revină definitiv în Ardeal, devenind un promotor al arhitecturii şi ornamenticii din Ţara Călatei.

image

Casa Kos aflată în Grădina Wekerle din Budapesta
 

Declararea Republicii Călata

După unirea Transilvaniei cu România, Kós Károly devine un militant al drepturilor maghiarilor din Ardeal. În 1919, în baza principiilor de autodeterminare formulate de Wilson, organizează Republica Călata, declarată la Huedin în faţa a peste 40.000 de etnici maghiari, debusolaţi după ce au devenit cetăţenii Regatului României. 

Ţara Călatei (în maghiară Kalotaszeg) este o regiune etnografică situată în vestul judeţului Cluj, dispusă în văile dintre oraşul Cluj-Napoca şi Huedin. 

De problemele locuitorilor se ocupa Consiliul Dirigent de la Sibiu, un fel de guvern interimar al Transilvaniei care a funcţionat între anii 1918-1920.

Arhitectul Kos

Statuia arhitectului la Târgu Mureş
 

Kós a conceput un plan detaliat pentru constituirea şi proclamarea unei republici independente sub denumirea de Republica Calata. Proiectul era o utopie, mai cu seamă că prin această regiune trecerea unul dintre cele mai importante drumuri comerciale care lega oraşele Cluj şi Oradea.

Arhitectul a conceput un statut, stemă, grafica unei bancnote, un drapel ba chiar şi un timbru. Consiliul Dirigent de la Sibiu a respins însă cererea de autonomie depus de Kós. Toate acele documente cu care Kós s-a dus la Sibiu sunt păstrate astăzi în Arhivele din Budapesta. 

Arhitectul Kos

Biserica Reformată din Tetişu -judeţul Sălaj
 

Arhitect, scriitor, profesor şi politician la Cluj

Kós Károly a fost membru fondator al Partidului Popular Transilvănean, în 1921, care mai apoi se transformă în Partidul Popular Maghiar. Avea să fie preşedintele filialei Cluj.

În 1924 fondează editura independentă a scriitorilor ardeleni, în 1926 face parte din grupul care fondează revista Erdely Helikon, pe care o conduce până în 1931. 

În 1944 casa lui Kós este jefuită, iar arhitectul este nevoit să se refugieze la Cluj. 

În anii 1946-1948 este deputat în adunarea naţională. 

Începând din 1940 predă disciplina în construcţii agricole la Colegiul Superior din Cluj, din 1945 este decan, apoi profesor până în 1953. 

Proiectele arhitectului Kos Karoly

Biserica şi complexul reformat din Obuda (cartier în Budapesta)
 

Este şi director al Asociaţiei Economice Ungaro-Transilvănene.

Cum a salvat biserica de lemn din Turea
 

Kós Károly şi-a continuat activitatea de arhitect în Ardeal până în 1960. A făcut multe proiecte de locuinţe, clădiri publice, construcţii agricole, construcţii şi restaurări de biserici.
 

„Un aspect mai puţin cunoscut al activităţii arhitectului a fost cel de reputat specialist în recunoaşterea şi salvarea valorilor etnografice transilvănene. Kós Károly a fost un pionier al protecţiei patrimoniului construit din Ardeal. Biserica de lemn românească din Turea, din secolul al XVIII-lea, expusă, în prezent, la Muzeul Satului „Dimitrie Gusti” din Bucureşti, încadrată în categoria celor mai vechi biserici ortodoxe de lemn din Ardeal, este un exemplu grăitor în acest sens. Vechea construcţie religioasă ortodoxă de lemn ar fi fost distrusă, la fel ca alte biserici de lemn din zona Ardealului din aceeaşi perioadă, dacă nu ar fi avut şansa ca arhitectul Kós Károly să îi recunoască valoarea arhitecturală şi să o salveze. În perioada interbelică, biserica de lemn din Turea a fost adusă în Bucureşti de Alexandru Tzigara-Samurcaş, directorul Muzeului de Etnografie şi Artă Naţională, un cunoscut al lui Kós Károly. Arhitectul spunea: <Fără a cunoaşte vechea arhitectură a vecinilor noştri este imposibil să caracterizăm propria noastră arhitectură>”, a scris Mara Popescu, În „Kós Károly şi  biserica  de lemn  din  Turea”, preluat de pe site-ul arhitectura-1906.ro.

Muzeul Naţional Secuiesc din Sfântu Gheorghe.

Muzeul Naţional Secuiesc din Sfântu Gheorghe FOTO bizbrasov.ro


A proiectat mai multe biserici româneşti în zona Călata: Bisericile greco-catolice din Stana (1927), Petrinzel (1927), Ardeova (1930), Feiurdeni (1928), a participat la concursul pentru realizarea Catedralei Ortodoxe din Cluj (a ocupat locul secund).

image


Biserica greco-catolică din Feiurdeni - judeţul Cluj FOTO biserici-vazute-de-sus.ro

"Apariţia stilului naţional românesc nu a fost trecută cu vederea de către arhitect. Kós Károly nu a respins stilul neobizantin, cu atât mai mult cu cât a studiat personal stilul bizantin în Istanbul. Kós Károly ar fi vrut să aprofundeze interesul său pentru arhitectura din est, în Rusia, dar, din cauza Primului Război Mondial, a făcut 2 ani de studii la Universitatea Turco-Maghiară, din Istanbul. În această perioadă, Kós Károly a studiat arhitectura bizantină a Istanbulului şi a publicat monografia Istanbul – Istoria arhitecturii", a mai scris arhitectura-1906.ro. 
 

Biserica romano-catolică din Zebegeny

Biserica catolică din Zebegeny (lângă Budapesta)


După instaurarea comunismului, Kós se retrage din viaţa publică. Moare în 24 august 1977, la Cluj. Avea 93 de ani.
 

Kos

Bust în Odorheiul Secuiesc FOTO mapio.net


În Timişoara, pe strada Dagalina, la nr.13, casa în care s-a născut, are o placă comemorativă în limbile română, maghiară şi germană, care îi evocă amintirea.



 

Timişoara



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite