ADMITERE LICEU 2013 Absolventă din Timişoara: "Liceul a avut o influenţă imensă asupra mea"

ADMITERE LICEU 2013 Absolventă din Timişoara:

Simona Croitoriu a fost elevă la "Loga", iar acum este avocat.

Cele mai bune licee din Timişoara au dat absolvenţi în sferele înalte ale societăţii, iar generaţiile următoare promit la fel de mult, în ciuda problemelor sistemului de învăţământ.

Ştiri pe aceeaşi temă

Simona Croitoriu a absolvit Liceul „C. D. Loga” în 1984 şi îşi aminteşte şi acum de impresia pe care şcoala a lăsat-o asupra sa. Fosta elevă de la „Loga” este membră a Baroului Timiş din 1996 şi a studiat la această şcoală între 1980 şi 1984. „Primul lucru care-mi vine în minte când mă gândesc la liceu este tinereţea şi o stare de fericire absolută. Eu sunt nostalgică de felul meu, nu ştiu dacă a fost neapărat cea mai frumoasă perioadă a vieţii mele, dar cu siguranţă cea mai senină. Eram fericită, mă simţeam ocrotită, valorizată. Acolo am avut sentimentul că sunt unde trebuie. Mi-am iubit mult colegii, noi am avut întâlnirea de 20 de ani în 2004, iar eu am plâns, nu mă puteam opri”, şi-a amintit Simona Croitoriu.
 
Aceasta a ajuns la „Loga”... din prietenie. „Eu vroiam să ajung la filologie-istorie, însă aveam o bună prietenă, colegă de bancă în şcoala generală. Ea spunea că merge la «Loga», pentru că îi plăcea matematica. Eu eram o elevă bună la matematică, dar nu excepţională, şi m-am dus la Loga, în ideea că după liceu voi face ce vreau, este o şcoală care îţi dă opţiuni mai largi. N-am receptat liceul ca fiind ceva opresiv, am avut norocul unor profesori excepţionali, o parte dintre ei, care ne-au tratat cu respect”, a povestit avocata.
 
„Totuşi, pentru un absolvent de mate-fizică opţiunile erau mai restrânse la vremea respectivă, era ori Medicină ori Politehnica, aşa se punea problema. Dar eu n-am ştiut asta, la 14 ani, când intri în liceu, nu ştii astfel de lucruri. Părinţii mei aveau totală încredere în mine, m-au lăsat să fac ce vreau, şi astfel m-am trezit într-o clasă de geniali. Colegii rezolvau probeleme în câteva secunde, întorceau paginile mai repede decât apucam eu să mă uit în caietul colegei de bancă. Am avut şansa unor profesori de elită, iar profesorul de matematică, Mihai Haivas, m-a înţeles şi m-a tratat mai cu mănuşi decât pe cei cărora chiar le plăcea matematica”, a povestit Simona Croitoriu.
 
Chiar şi Facultatea de Drept a fost mai mult o conjunctură. „La Drept am ajuns pentru că aşa a vrut tata. Am zis că mă duc, să fie linişte în familie, dar consideram că e doar o haltă, iar apoi fac ce mi se potriveşte mie, adică Teatru. Şi iată că am ajuns pe scena Tribunalului şi am rămas aici, pentru că la început mi-a plăcut meseria”, a spus absolventa Liceului „C. D. Loga”.
 
Efectul profund al anilor de liceu a fost observat de timişoreancă doar mai târziu. „Liceul a avut o influenţă imensă asupra dezvoltării mele ulterioare, dar nu mi-am dat seama de asta decât acum, în ultimii ani. Mi-am căutat acum câţiva ani caietele de matematică, materie pe care eu o detestam, dar nu le-am mai găsit. Liceul era mate-fizică, iar acum regret că nu am aprofundat studiul, pentru că sunt convinsă că la ceva mi-ar fi folosit. Fie şi pentru a-mi ordona mintea, care din păcate este extrem de haotică, ăsta fiind marele meu defect”, a mărturisit Simona Croitoriu.
 
Pe lângă Tribunalul Timiş, avocata mai este cunoscută şi în cercurile culturale ale Timişoarei. „Eu am o singură formă de terapie care funcţionează: sala de teatru sau sala de cinema. Oricât aş fi de tristă, de angoasată, de încărcată de probleme, când am intrat în sală şi s-a stins lumina, sunt fericită. Dacă şi actul artistic este la înălţime, sunt fericită. E un mod de viaţă, aşa cum unele fete tinere se duc la sala de fitness, eu mă duc la teatru”, a spus Simona Croitoriu.
 
Elevul care a făcut toată şcoala la Colegiul Bănăţean
 
Bogdan Avădanei este acum în clasa a XII-a, şi studiază la prestigiosul liceu timişorean încă din clasa I.
 
 
Tânărul timişorean este un elev cu care atât şcoala, cât şi comunitatea se poate mândri. A participat la zeci de concursuri şi olimpiade care au avut ca subiect ştiinţele sociale, obţinând de-alungul anilor numeroase premii la olimpiadele de religie, cultură civică sau psihologie.
 
„Eu sunt de 12 ani aici în şcoală, din clasa I. Sunt foarte încântat de şcoala asta, nu aş fi rămas şi la liceu aici dacă nu aş fi fost mulţumit. Sunt pe profilul de ştiinţe sociale, iar prima olimpiadă la care am participat a fost în clasa a VIII-a, Olimpiada de Cultură Civică, acolo am primit un premiu din partea Asociaţiei Pentru Apărarea Drepturilor Omului”, şi-a amintit Bogdan Avădanei.
 
De la acea primă Olimpiadă, aventura a continuat cu alte zeci de concursuri, dar şi Olimpiade Naţionale. „În clasa a IX-a am fost la Religie, la fel şi într-a XI-a, şi anul acesta, iar în clasa a X-a am fost la Olimpiada Naţională de Psihologie. Când termin liceul aş vrea să mă duc la Drept”, a spus Bogdan, alegându-şi pentru viitor o meserie în care lucrurile învăţate la Cultură Civică şi Religie ar putea să-l facă un exponent deosebit al breslei. „Profilul de ştiinţe sociale spre asta m-ar îndrepta, Facultatea de Drept, aşa că acolo vreau să merg”, a completat Bogdan.
 
Tradiţia liceului de calitate se confirmă şi cu generaţia de absolvenţi din acest an, iar Bogdan ştie să-şi aprecieze dascălii. „Şcoala este bună, profesorii sunt implicaţi, iar asta chiar te ajută să înţelegi mai bine materia. Poate au şi un stil de predare uşor diferit, din ce am observat, iar asta de ajută să reţii ceea ce ai învăţat”, este de părere tânărul timişorean.
 
Interesul pentru social nu se opreşte pentru Bogdan doar la materiile de profil din programa şcolară: timpul liber şi-l dedică bisericii şi actelor caritabile.
 

 

citeste totul despre: