FOTO „Şcoala de trandafiri“ a grădinarului Ică: „Dacă nu vin aici în fiecare zi, mă îmbolnăvesc“
0
Gheorghe Giurgioiu (68 de ani) sau Ică, aşa cum îi spun apropiaţii, şi-a creat o grădină cu trandafiri şi pomi în gospodăria sa din comuna Coştei, judeţul Timiş. Pensionarul, fost şofer, a învăţat singur să crească trandafirii, iar acum are o adevărată pepinieră, pe care o numeşte „şcoala de trandafiri“.
Casa lui Gheorghe Giurgioiu (68 de ani) din comuna Coştei, aflată la aproape cinci kilometri de oraşul Lugoj, din judeţul Timiş, este uşor de recunoscut chiar de la stradă. Zeci de trandafiri „zâmbesc“ de după gard şi îi atrag atenţia trecătorului că aici locuieşte un om gospodar.
Ică Giurgioiu, aşa cum cum îi spun cunoscuţii, a lucrat peste 40 de ani ca şofer, iar timp de 22 de ani a fost şeful Salvărilor din Lugoj. Din 2002, de când s-a pensionat, Ică Giurgioiu şi-a stabilit „cartierul general“ în casa de la Coştei care aparţinea ginerului său, unde şi-a dezvoltat pasiunea pentru flori, în special pentru trandafiri. Chiar dacă a rămas şi acum cu dormitorul la oraş, nea Ică şi-a petrecut cea mai mare parte din viaţă la ţară, unde a pus la punct casa bătrânească aflată în paragină.
Primul trandafir l-a plantat aici în urmă cu şase ani. Acum câţiva ani, când florile au început să se dezvolte mai bine, a avut probleme din cauza unui îngheţ şi a trebuit să reia totul de la zero. Dar când este printre florile lui, pensionarul radiază de bucurie. Nu ştie ce soiuri sunt, pentru că i le-a adus fiica sa din Germania şi din Ungaria, dar ştie că „nu sunt din magazin, pentru că ăia nu rezistă“.
Fiecare floare cu povestea ei
Trandafirii lui Ică Giurgioiu se deosebesc după culoare. „Uite la ăsta, ce roşu aprins e! Ăsta e un roz superb! Aici am unul galben foarte plăcut“, face nea Ică prezentările, atingând cu gingăşie fiecare floare în parte. Când trebuie să-şi prezinte „averea“, grădinarul nu ştie ce trandafir să arate mai întâi, exact ca un copil care se bucură de jucăriile lui. „Ăsta e Pacea. Aşa i se spune trandafirului ăstuia. E o floare superbă! A fost un concurs la Arad, unde a câştigat. Eu nici nu am ştiut că e aşa valoros. Se zice că l-ar fi inventat cineva pentru Hitler“, spune pensionarul din tunelul de trandafiri.
În spatele acestor frumuseţi se află foarte multe ore de muncă şi o pasiune care a devenit un drog. „Dacă nu vin aici în fiecare zi, mă îmbolnăvesc. Aici nu mă deranjează nimeni. Nu îmi dă nimeni ordine, pentru că nu suport ca la mine în grădină să îmi dea cineva sfaturi! Nu fac asta pentru că sunt încăpăţânat, dar văd că e bine aşa“, spune Gheorghe Giurgioiu.
Sfaturi pentru vecini
Pasiunea pentru flori a lui nea Ică i-a molipsit şi pe vecinii acestuia. Recunoscut deja pentru frumuseţea trandafirilor pe care îi creşte, Giurgioiu a început să fie căutat de vecini pentru a le da şi lor flori, dar şi sfaturi. „Dacă vine cineva să mă întrebe ceva, îi dau un sfat cinstit şi corect. Alţii nu fac aşa. Acum, am un vecin care vrea să-i dau nişte trandafiri pentru răsad. I-am spus că acum e prea cald, ei se mută primăvara devreme şi toamna. Dacă îi spui cuiva că muţi trandafirii vara, îţi răspunde că nu te pricepi. Eu mă bucur când îmi zice cineva că a luat de la mine un trandafir şi i s-a prins“, mărturiseşte nea Ică.
Zarzavaturi şi pomi fructiferi
Grădinarul are viitorul asigurat pentru că şi-a creat propria pepinieră de trandafiri, pe care o numeşte „şcoală“. „Aici, trandafirii sunt în «şcoală», îi cresc. Îi pun toamna, iar anul viitor îi replantez“, explică bărbatul, în timp ce verifică un trandafir din „şcoală“, aflată în spatele grădinii de zarzavaturi şi al pomilor fructiferi. „Am meri, peri, piersici, patru feluri de cireşe care se coc pe rând. Am în plan să fac şi un gard viu“, arată Gheorghe Giurgioiu, care mai are, pe lângă grădinărit, şi alte două mari pasiuni: pescuitul şi rebusul. „Sunt nişte pasiuni care m-au liniştit, pentru că eu toată viaţa am fost numai cu şoferi. Eram sătul de lucrul cu oamenii şi căutam ceva care să mă liniştească. Eu şi acum dorm cu rebusul la cap“, mai spune Giurgioiu.
A „furat“ meserie de prin grădinile altora
Înainte să-şi amenajeze grădina care arată, aşa cum se zice în Banat, „ca la neamţ în şpaiţ“ (cămară), Ică Giurgioiu a învăţat meserie în grădinile altora. „Prima dată, fiica mea cea mare mi-a făcut cunoştinţă cu o doamnă care avea o casă aici în sat, dar stătea în Germania. Eu am avut grijă de grădina doamnei, dar şi de cea a fiicei mele, şi ea stabilită în Germania. Ulterior, am cunoscut-o pe o altă doamnă, o unguroaică. Am avut grijă şi de grădina ei. Ea aducea flori din Ungaria şi de la ea am învăţat foarte multe“, povesteşte florarul Ică Giurgioiu.
Muşcate de 30 de ani
Cunoscând încet-încet tainele grădinăritului, nea Ică a început să pună în practică în propria grădină tot ce a învăţat. Aşa se face că, un loc părăsit altădată şi plin de spini a ajuns o superbă grădină, în care găseşti tot ce vrei, de la legume şi fructe până la flori. Piesa de rezistenţă o reprezintă, însă, trandafirii. Nu se consideră un specialist în flori. De altfel, dacă îl întrebi ce soiuri de trandafiri are în grădină, nu ştie să spună. Ştie doar că trandafirii i-a adus fiica lui. Grădina nu reprezintă o investiţie financiară mare, dar pasiunea pentru flori implică multă muncă şi multă răbdare. Pentru nea Ică, grădinăritul a devenit un mod de viaţă.
„Ca să faci aşa ceva, trebuie, în primul rând, să îţi placă florile. Eu am moştenit această pasiune de la mama mea. Am muşcate de 30 de ani, care mi-au rămas de la mama, pe care le-am îngrijit şi le-am înmulţit. Apoi, având patru fete, trebuie să te porţi într-un fel, să ai tot timpul în casă un buchet de flori, un parfum. Când ai băieţi, trebuie să ai o bicicletă, o bâtă, o sabie“, explică amuzat pensionarul.
Se încarcă comentariile...
