Povestea absurdă a Aleksandrei, tânăra fără identitate din Gorj: trăieşte de 23 de ani aici, dar este ca şi inexistentă pentru statul român

Povestea Aleksandrei este halucinantă şi atinge limitele absurdului. Tânăra are vârsta de 23 de ani şi trăieşte de la vârsta de două luni în judeţul Gorj, însă autorităţile susţin că nu este cetăţean român. Aleksandra este a nimănui, pentru că, până la această vârstă, nu are vreun act de identitate. Ea nu ştie acum nici măcar cum o mai cheamă.

Aleksandra nu deţine niciun fel de act de identitate, nici măcar un certificat de naştere, şi nu apare în bazele de date ale vreunei instituţii, fiind practic inexistentă. Tatăl ei a muncit în Germania, unde a avut o relaţie cu o femeie de naţionalitate poloneză. Rodul iubirii dintre ei a fost Aleksandra, care s-a născut într-un spital din Germania. Părinţii au venit în România atunci când fetiţa avea vârsta numai de două luni, însă, după puţin timp, mama şi-a manifestat dorinţa să plece din nou la muncă în Germania şi nu s-a mai întors vreodată. I-a rămas doar un certificat constatator al naşterii emis de spital în care figurează cu numele Aleksandra Julia Panczyk.

Crescută de tată

Aleksandra a fost crescută de tatăl ei, dar şi de bunici, cu toate că numele lui nu apare în niciun document. A trăit o perioadă în municipiul Târgu Jiu, după care s-a mutat cu tatăl în satul Dobriţa, din comuna Runcu. Aleksandra locuieşte de mai mulţi ani împreună cu iubitul ei, tot în comuna Runcu, cu care vrea să se căsătoreasă şi să-şi întemeieze o familie, dar nu poate să facă acest pas pentru că nu are un act de identitate. 

Nu se poate angaja

Din cauză că nu are vreun act de idenitate, Aleksandra nu primit alocaţie, ca toţi ceilalţi copii şi nu a putut să termine nicio formă de învăţământ din acelaşi motiv. A reuşit să termine 11 clase, pe baza unei declaraţii care a fost dată de bunicul ei, dar nu a putut să termine şcoala. De asemenea, Aleksandra nu se poate angaja şi, ca să câştige un ban, lucrează cu ziua în gospodăriiel localnicilor din Runcu. 

  Şi-a găsit mama pe 8 martie 

Ca o ironie a sorţii, Aleksandra a reuşit să o găsească pe internet pe cea care i-a dat viaţă.

„Chiar de 8 martie am găsit-o pe Facebook. Am chemat acasă un prieten care ştie limba germană, am reuşit în modul acesta să vorbesc cu ea. A plâns la telefon, mi-a spus că mai are 4 copii şi că o să-şi trimită actele. Când o să le trimită, nu mi-a spus. Până la urmă mi-a dat «block» la prieteni şi nu mai pot să o contactez”, ne spune tânăra.

Nu ştie cum o mai cheamă

Ani de zile a bătut la uşile instituţiilor ale statului pentru a-şi căpăta identitatea, însă fără să reuşească. În urma demersurilor pe care le-a făcut, autorităţile din Germania, acolo unde s-a născut, au trim is în România un certificat de naştere, în care numele mamei este diferit, iar Aleksandra are alt nume, respectiv Kowalcik. Pentru că nici nu mai ştie cum o cheamă, Aleksandra se semnează cu numele tatălui, Tudosie. S-a ajuns în această situaţie, ca să apară nume diferite, pentru că mama era căsătorită în momentul naşterii cu un cetăţean polonez de care nu divorţase legal. Pentru a ajuta la căpătarea identităţii, părintele Aleksandrei a făcut în ţară testul ADN din care a reieşit că este tatăl biologic. 

I-a scris şi preşedintelui Iohannis

I-a scris chiar şi preşedintelui Klaus Iohannis, dar în zadar. „În vederea analizarii problemelor semnalate, petiţia dumneavoastră a fost trimisă la  Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date. Urmează ca, în termenul legal, instituţia sesizată să comunice, Administraţiei Prezidenţiale şi dumneavoastră, soluţia adoptată“, i-a transmis consilierul de stat, Gabriel-Cristian Piscociu. Cazul ei a ajuns şi la Ministerul Afacerilor, dar nici până acum acum situaţia Aleksandrei nu s-a lămurit. 

Doinel Popescu: Este cetăţean polonez

Doinel Popescu, şeful Direcţiei Comunitare de Evidenţa Persoanelor Gorj, spune că situaţia Aleksandrei este unic şi reprezintă cel mai complex caz din istoria instituţiei. Acesta susţine că Aleksandra este cetăţean polonez şi că nu intră în competenţa direcţiei pe care o conduce: „Ministerul de Interne nu este cetăţean român şi nu intră în sfera de competeneţă a evidenţei persoanelor din România, astfel că nu o putem ajuta în legătură cu documentele dumneaei. Din testul ADN a rezultat că este tatăl domnişoarei, dar, potrivit legii, care este valabilă şi Polonia, o femeie căsătoriă care dă naştere unui copil se consideră că soţul ei este automat şi tatăl biologic. Se numeşte prezumţia de paternitate. Am îndrumat-o pe Aleksandra să se adreseze Ambasadei Poloniei, unde chiar i-am făcut o programare, pentru a demara procedurile de a obţine un certificat de naştere întocmit corect cu mama şi soţul mamei de la momentul naşterii. Certificatul trebuie emis de autorităţile germane. Va rămâne cetăţean polonez şi va avea drept de şedere în România prin carte de rezidenţă. Apoi, tatăl biologic trebuie să se adreseze instanţei de judecată pentru deschiderea uinei proceduri de recunoaştere internaţională, în baza căreia va primi cetăţenia română“. 

Ameninţată cu expulzarea

Pentru că nu are venituri din cauză că nu se poate angaja, Aleksandra a nu a putut să meargă la Bucureşti la Ambasada Poloniei. Aceasta ne-a povestit un episod incredibil petrecut în biroul unui funcţionar din Gorj: „E normal să existe o anumită tensiune, pentru că eu nu am o identitate, iar un funcţionar de la Evidenţa Populaţiei m-a ameninţâat cu expolzarea în Polonia, nu am fost niciodată şi nici măcar nu ştiu cum se spune bună ziua. I-am spus să mă expulzeze că poate e mai bine acolo şi îmi fac şi mie acte“.