Mihai Negrea, „tatăl“ romilor din Norvegia: gorjeanul care are grijă de mii de romi din ţara fiordurilor

Mihai Negrea (31 de ani), originar din oraşul gorjean Târgu Cărbuneşti, a emigrat în Norvegia în 2008, iar un an mai târziu a devenit liderul neoficial al comunităţii de romi de acolo. Anul acesta şi-a înfiinţat o fundaţie prin care are grijă să le ofere un acoperiş deasupra capului, el fiind şi omul de legătură al autorităţilor norvegiene în relaţia cu romii

Mihai Negrea (31 de ani), din oraşul Târgu Cărbuneşti (Gorj), nici nu mai ştie câţi romi a ajutat în Norvegia în ultimii cinci ani. Le găseşte case unde să locuiască, le mediază relaţia cu autorităţile statului norvegian, le facilitează obţinerea unui loc de muncă, le oferă un sfat şi chiar un umăr pe care să plângă. Este primul om la care romii apelează atunci când au o problemă, de orice natură ar fi.

Prima experienţă din Norvegia a tânărului Mihai Negrea a fost o dezamăgire. Se întâmpla în urmă cu şase ani, iar el, absolvent al unui institut cu profil sportiv, s-a gândit că Norvegia ar fi ţara care i-ar oferi o şansă pentru o viaţă mai bună. La recomandările prietenilor şi în urma propriei documentări, a plecat spre ţara fiordurilor.

 „Am vrut să-mi caut un job, dar toate uşile mi se închideau atunci când auzeau că sunt român. Ca popor, avem o imagine foarte proastă acolo, pentru că nu toţi fac lucruri cinstite. Vorbeam într-o zi cu şeful poliţiei din Oslo, care mi-a spus că 75% din populaţie şi-a pierdut actele de identitate. Nu e doar vina românilor, pentru că sunt şi negri, şi arabi care fură“, îşi aminteşte Mihai Negrea. 

Primele persoane pe care le-a întâlnit în Norvegia au fost doi romi din localitatea gorjeană Tetila, care i-au luat o cafea şi mâncare şi i-au dat bani pentru un pachet de ţigări. La început, Mihai Negrea nu a rezistat mai mult de două luni în Norvegia şi s-a întors acasă, pentru că venea iarna şi nu avea unde să mai stea.

TRANSLATOR PENTRU ROMI

S-a întors la Oslo în primăvara anului următor, în 2009, iar de data aceasta, norocul i-a surâs. O norvegiancă din organizaţia umanitară „Folk er folk“ (în traducere – Oamenii sunt oameni) i-a propus să asigure traducerea pentru romii care erau duşi la spital, din limba română în limba engleză şi invers.

„Mi s-a oferit suma de 125 de coroane (n.r. – aproximativ 15 euro) pentru o oră şi am fost de acord. M-am bucurat pentru că aveam şi eu un venit. A fost momentul care mi-a schimbat viaţa. Peste un an, aveam să conduc această organizaţie umanitară. Ei îşi doreau să-i ajute pe oamenii aflaţi în stradă, dar nu aveau resursele necesare, iar atunci când vine o minte românească în colaborare cu ei, care sunt nişte oameni drepţi şi cinstiţi, iese reţeta perfectă pentru succes“, povesteşte Mihai Negrea. 

Prima acţiune de ajutorare a romilor a constat în găsirea unui adăpost pentru aproximativ o sută de persoane care trăiau sub cerul liber. „Ştiam problemele din stradă cu oamenii care nu aveau unde să doarmă şi cu poliţia care, de multe ori, comite abuzuri. Am fost la o întâlnire a unui grup cultural de tineri norvegieni, care identificau locuinţe abandonate în care intrau şi desfăşurau anumite activităţi culturale. Legea le permitea să o ocupe o anumită perioadă de timp. Au găsit o casă foarte mare abandonată şi le-am propus să primească acolo ca să doarmă persoanele rome fără adăpost“, relatează Mihai Negrea. 

PROTEST LA PARLAMENTUL NORVEGIAN

Într-o săptămână, a adus în casa aceea 190 de persoane.

„Tinerii norvegieni dansau şi pictau împreună cu romii. A fost o experienţă unică. După două săptămâni, a venit poliţia şi ne-a dat afară de acolo. Am decis să protestăm în faţa Parlamentului. Au participat aproximativ 200 de romi care stăteau în casă, la care s-au adăugat 50 de norvegieni. Au fost acolo toate televiziunile şi ziarele importante din Norvegia, care ne-au înţeles necazul. A fost prima acţiune de ajutorare pe care am organizat-o şi care a avut un impact foarte mare“, relatează Mihai Negrea. 

AVERTISMENTE ÎN LIMBA ROMÂNĂ

Mihai Negrea a devenit foarte cunoscut în Norvegia în urma acestei acţiuni, iar romii au început să vină la el în număr tot mai mare ca să-i ceară ajutorul. Astfel, Negrea, alături de ceilalţi membri ai organizaţiei „Folk er folk“, a făcut un plan de acţiune, pentru a-i ajuta pe romii aflaţi în stradă. „Noi am fost un fel de «Robin Hood» ai Norvegiei“, spune Negrea. 

Când găseau o casă abandonată, o ocupau, chiar dacă poliţia îi evacua după câteva zile. „Şi acum, romii care dorm sub cerul liber reprezintă cea mai gravă problemă. Poliţia dă foarte multe amenzi. Dacă găseşte o persoană care doarme în parc, îi interzice să mai vină în acel loc 24 de ore, dar, cum aproape niciunul nu înţelege limba norvegiană, se întorc şi sunt arestaţi pentru şase ore şi amendaţi cu 8.000 de coroane, adică 4.000 de lei“, povesteşte românul. 

În urma colaborării sale cu autorităţile norvegiene, poliţia a afişat regulile în limba română, astfel încât să fie înţelese de toată lumea. „Anul trecut, un rom de vreo 60 de ani, care strângea PET-uri şi cerşea, a fost prins de vreo şase-şapte ori în parc în timp ce dormea şi a fost amendat. Bineînţeles că nu avea de unde să plătească, iar Crăciunul şi Revelionul le-a petrecut la puşcărie, doar pentru că a dormit în parc“, mai povesteşte Mihai Negrea. 

REVISTA DESPRE VIAŢA ROMILOR

Anul acesta, Mihai Negrea s-a despărţit de organizaţia norvegiană în care îşi desfăşura activitatea şi a decis  să-şi înfiinţeze propria fundaţie, prin intermediul căreia editează şi o revistă despre viaţa romilor, care este vândută chiar de ei pe stradă.

O mare parte din romii aflaţi în Norvegia îşi câştigă existenţa în acest fel. „Am constatat că şeful meu de la «Folk er folk» şi-a schimbat atitudinea faţă de romi. Anul trecut, organizaţia a cumpărat corturi pentru a putea trece cu bine peste iarnă, iar în acest an nu a mai vrut să facă lucrul acesta, motivând că nu sunt bani. Atunci, am decis să plec şi am înfiinţat propria organizaţie împreună cu alţi trei norvegieni alături de care lucram. Ideea de a crea şi o revistă a venit pe parcurs“, explică Mihai Negrea.  

Am lansat revista în stradă cu un taraf de lăutari. Tirajul a fost de 5.000 de exemplare, iar într-o săptămână s-a vândut. Mihai Negrea, lider neoficial al romilor din Norvegia

Revista lui se numeşte „Gate Nytt“, adică „Ştiri din stradă“, la fel ca şi fundaţia, şi are o apariţie lunară. Este o portiţă pentru ca romii să-şi asigure un viitor mai bun. Este o alternativă la cerşit şi pot să-şi găsească un loc mai bun de muncă, interacţionând cu norvegienii.

Am lansat revista în stradă cu un taraf de lăutari. Tirajul a fost de 5.000 de exemplare, iar într-o săptămână s-a vândut. Toţi romii din Norvegia vând revista, care reprezintă principala sursă de venit pentru 90% din membrii acestei comunităţi“, povesteşte Mihai Negrea. 

Codruţ, o poveste de succes 

Codruţ Căldăraru (21 de ani), din oraşul Târgu Cărbuneşti, este unul dintre tinerii romi care au fost ajutaţi de Mihai Negrea să se integreze în Norvegia. Recunoaşte că, fără sprijinul lui, i-ar fi fost mult mai greu să-şi facă un rost printre străini. A plecat în Norvegia la începutul anului trecut, deşi se afla în primul an la Facultatea de Ingineria Mediului, de la Universitatea „Constantin Brâncuşi“ din Târgu Jiu, şi beneficia de o bursă de merit. Până atunci, mergea doar în timpul vacanţelor la părinţii săi aflaţi de mai mult timp în Norvegia.

Cânta pe străzi, pentru că era elev la Liceul de Muzică şi Arte Plastice din Târgu Jiu, şi reuşea în acest fel să strângă bani pentru a putea să trăiască în ţară. Apoi, a renunţat definitiv la viaţa din România, pentru că nu întrezărea nicio perspectivă.

ŞANSĂ LA UN LOC DE MUNCĂ

„Fiind la facultate în anul I, nu aveam nicio siguranţă pentru viitor. Ştiam că Norvegia este o ţară care îmi poate oferi multe posibilităţi, astfel că am luat decizia de a începe o viaţă nouă“, povesteşte Codruţ.

Timp de două luni a susţinut interviuri de angajare în Norvegia. A stăruit şi a reuşit, până la urmă, să se angajeze la o companie de articole sportive, în luna martie a anului trecut. Îl cunoştea pe Mihai Negrea de acasă şi i-a cerut ajutorul şi în Norvegia. Mihai Negrea i-a încheiat un contract de muncă pe o perioadă de şase luni la revista organizaţiei „Folk er folk“, lucru care l-a ajutat pe Codruţ să-şi găsească mai repede un loc de muncă. „Cel mai greu obstacol a fost comunicarea cu colegii mei de muncă, dar, după o lună-două, am început să mă obişnuiesc. În primele trei luni, am vorbit în engleză, iar apoi am început să învăţ şi limba norvegiană, deşi este foarte dificilă“, povesteşte Codruţ.

NORVEGIENII AU VENIT LA NUNTA LUI

Codruţ locuieşte în Tonsberg, un oraş istoric şi turistic din Norvegia, şi lucrează într-un atelier în cadrul căruia asamblează biciclete. Este o persoană respectată în rândul colegilor şi, mai mult decât atât, are mulţi prieteni norvegieni. Aceştia i-au făcut o surpriză foarte mare: au străbătut mii de kilometri pentru a participa la nunta lui, care a avut loc anul trecut, în Târgu Cărbuneşti. A fost impresionat de gestul prietenilor săi, pe care îi cunoştea doar de câteva luni. „I-am invitat mai mult din politeţe, pentru că nu credeam că vor veni de la distanţă de peste 3.000 de kilometri. Totuşi, au venit cu maşinile sau cu avionul“, mărturiseşte Codruţ.

Cel mai greu obstacol a fost comunicarea cu colegii mei de muncă, dar, după o lună-două, am început să mă obişnuiesc. În primele trei luni, am vorbit în engleză, iar apoi am început să învăţ şi limba norvegiană, deşi este foarte dificilă. Codruţ Căldăraru, rom integrat în Norvegia

În timpul liber, Codruţ vinde în Norvegia obiecte de artizanat realizate în România, cum ar fi articole de îmbrăcăminte din lână sau vase de ceramică. „Iarna trecută s-au vândut foarte bine şosetele şi mănuşile din lână. Dorinţa mea este să deschid un magazin“, conchide Codruţ Căldăraru. 

Aventuri în ţara fiordurilor

Romii din Norvegia apelează la Mihai Negrea pentru orice problemă, de la cele minore până la cele majore. „De exemplu, îşi lasă maşina într-un loc nepermis sau nu pun în geam tichetul de parcare, iar pentru asta autoturismul le este ridicat. Pentru că nu cunosc nici limba engleză şi nici oraşul, mă cheamă să-i ajut să-şi recupereze maşina“, povesteşte Mihai Negrea.

Un caz disperat de care s-a ocupat a fost cel al unei femei din Craiova, care se afla în Norvegia de o săptămână şi a fost anunţată de familia din ţară că fiul ei în vârstă de 10 ani fusese victima unui accident de circulaţie. „I-au spus că băieţelul era în comă în spital, dar el, de fapt, decedase. Nu avea bani să se întoarcă acasă şi atunci am mers la toţi romii ca să strâng banii necesari. Am mai contribuit din partea organizaţiei cu o sumă şi am putut să-i cumpărăm un bilet de avion“, mai spune Mihai Negrea.

NAŞTERE ÎN PĂDURE

Tânărul gorjean a ajutat şi în cazul unei naşteri într-o pădure, iar fotografia realizată de el cu telefonul mobil a apărut pe prima pagină a celui mai important ziar din Norvegia, „Aften Posten“. „A fost ceva dramatic. Am fost sunat de un băiat care m-a chemat în pădure că-i naşte soţia. Nu-mi venea să cred! Eu mai fusesem în acel loc în urmă cu o săptămână împreună cu o televiziune din Norvegia, pentru a realiza un reportaj. Am anunţat ambulanţa şi am venit împreună cu medicii ca să-i ghidez către locul respectiv. Am găsit bebeluşul, născut la şapte luni, înfăşurat într-o plapumă, pentru că era destul de frig afară. Bărbatul tăiase cordonul ombilical şi legase apoi cu aţă buricul bebeluşului“, îşi aminteşte Mihai Negrea. Echipajul medical a resuscitat copilul, după care l-a transportat la spital. „I-au acordat nou-născutului o mare atenţie, dar, cu toate acestea, a murit peste două zile. Am început să facem o colectă pentru ca familia să-şi îngroape copilul“, mai spune el. 

„80% din romii din Norvegia sunt oameni amărâţi“

Potrivit lui Mihai Negrea, în Norvegia trăiesc aproximativ 2.000 de romi din judeţele Gorj şi Vâlcea. În prezent, comunitatea romă din Norvegia numără, în total, circa 4.000 de persoane.

„Sunt un reprezentant neoficial al romilor. Toţi apelează la mine. În principal, sunt romi din Buzău, Bacău şi din Oltenia. 80% din ei sunt oameni amărâţi şi nu au ce face. Ţelul meu este să dezvolt organizaţia şi să integrez cât mai mulţi oameni“, arată Mihai Negrea.