Face broderii cu masini fabricate în 1876

Face broderii cu masini fabricate în 1876

Cele două maşini de brodat funcţionează perfect cu toate că au o vechime de 135 de ani

Gheorghe Ciuncanu, din satul Topeşti, singurul broder din judetul Gorj, realizează adevărate lucrări de artă cu două maşini vechi de aproape 140 de ani.

Ştiri pe aceeaşi temă

Două maşini de brodat din anul 1876, una nemţească şi cealaltă de producţie franceză, reprezintă piesele de bază din micul atelier al lui Gheorghe Ciuncanu amenajat în incinta gospodăriei sale din satul Topeşti, oraşul Tismana. El are vârsta de 63 de ani şi este singurul broder din judeţul Gorj care încă mai lucrează. Cele două maşini încă mai funcţionează perfect, asta şi pentru că Gheorghe Ciuncanu are mare grijă de ele şi le repară singur: „Merg foarte bine. Eu la ele lucrez, pentru că fac broderii deosebite. Nu se mai găsesc astăzi aşa ceva. Singur le repar atunci când se strică. Mă duc şi confecţionez piesele pe comandă pentru că nu se mai găsesc pe niciunde. Ultima dată am plătit 600 de lei pentru confecţionearea unei piese. Acum câţiva ani a venit chiar Leo de la Strehaia, că are şi el un atelier, să cumpere o maşină. A spus că-mi 7000 de lei pe ea, dar nu am vrut s-o dau. Nu o să le vând la nimeni. O să le las copiilor“, povesteşte Gheorghe Ciuncanu. Acesta a moştenit una dintre maşini de la tatăl său, şi el broder, iar pe cealaltă a cumpărat-o.

Brodează de la vârsta de 14 ani


Gheorghe Ciuncanu lucrează zilnic în atelierul său, fiind ajutat de soţie, pentru că sunt anumite operaţiuni care trebuie făcute de două persoane. Micul atelier produce diverite produse tradiţionale: veste, iţari, oprege, feţe de perină, eşarfe, prosoape şi batiste pentru nunţi.


Toate sunt lucrate cu fir lamea argintiu sau auriu. Gheorghe Ciuncanu nu lucrează după un desen sau o schemă pentru că toate modelele sunt întipărite în memoria sa: „Sunt modele specifice zonei Tismanei şi Banatului. Soţia mă ajută că nu se poate fără ea. Eu am învăţat-o să lucreze“. Munca este foarte migăloasă. O vestă ţărănească se lucrează într-o zi întreagă. Aneta munceşte alături de soţul ei în micul atelier din gospodărie: „Îl ajut mereu pentru că singur este foarte greu să lucreze. Este o meserie frumoasă. Păcar că aceste produsele nu prea se mai vând“.
Cel mai greu pentru meşterul broder este să-şi valorifice produsele, pentru că acestea nu se mai caută, cu toate preţurile nu sunt ridicate. Un prosop costă 20 de lei, iar un costum popular ajunge la 250 de lei. Gheorghe Ciuncanu practică această meserie de la vârsta de 14 ani: „Am început să lucrez după ce am terminat clasa a VII-a. Am învăţat meserie de la tatăl meu. Am lucrat la Arta Casnică din Tismana, iar în anul 1984 mi-am deschis atelierul acasă şi am lucrat pentru cooperativă. După Revoluţia mi-am deschis o firmă şi am avut câteva femei din sat angajate. Atunci mergea mai bine şi se căutau aceste produse tradiţionale, dar acum nu prea mai avem unde să le vindem. Mai sunt câteva magazine din Târgu-Jiu care mai achiziţionează de la noi“.

citeste totul despre: