Târgovişte: Sorina Gavrilă a adaptat pentru cor piese U2, Coldplay sau Depeche Mode

Este profesoară de engleză la Liceul de Arte “Bălaşa Doamna”, unde a creat un cor împreună cu elevii liceului şi a adaptat pentru cor piese cunoscute ale celor de la U2, Coldplay sau Depeche Mode iar cu cei mai mici dintre elevi a reuşit dramatizarea poveştii “Mica Sirenă”

Sorina predă limba engleză într-un liceu vocaţional, unde, cu precădere, se acordă atenţie muzicii şi artelor, “e un blestem şi o binecuvântare în acelaşi timp”, spune Sorina. “Prima pentru că întotdeauna am simţit ca pe un soi de regret sau frustrare aceea că nu am dat mai multă atenţie muzicii, au fost nişte tentative de chitară iar acum fac canto cu o profesoară de la Bucureşti. A doua că îmi pot pune în practică mai uşor decât în altă parte ideile şi proiectele care mă bântuie”, adaugă Sorina. Consideră că educaţia înseamnă mult mai mult, înseamnă să ieşi din limitele impuse de specialitatea predată, să te mulezi pe nevoile copiilor.

A creat un grup vocal cu elevii săi

Anul trecut a fost unul aparte pentru Sorina, pentru că a început un proiect despre inteligenţele multiple, “am şi fost la câteva cursuri despre acest concept care mă interesează, proiect care a mers până acolo că la anumite clase, am renunţat la manuale, iar copiii au fost încântaţi de idee şi de varietatea materialelor alese de mine pentru lucrul în clasă; intenţionez să fac un opţional despre film, sau mai degrabă un club, nu ştiu încă ce formă va lua ideea mea”, povesteşte Sorina.

Anul acesta a reuşit, cu multe sacrificii şi după multe insistenţe, să formeze un mic grup vocal cu care a susţinut diferite spectacole organizate în cadrul şcolii, de Crăciun, sau concerte aparte. “Am avut un concert cu copiii, care se pare că a fost bine primit după feedback-ul venit din partea audienţei, am adaptat pentru cor piese cunoscute ale celor de la U2, Coldplay sau Depeche Mode, a mai fost,de 1 iunie, dramatizarea poveştii Mica Sirena, împreună cu elevii mici”, povesteşte profesoara.

Pentru iarna viitoare pregăteşte un concert special de Crăciun. “Va fi ceva ce nu s-a mai făcut aici, am cerut şi ajutorul regizorului Dan Ţopa. Elevii mă întreabă de unde am atâta putere să o iau iar de la capăt, iar căutatul copiilor care să cânte cu mine, cu trasul de ei să vină la repetiţii, cu potrivitul orarului, pentru că, de regulă, elevii sunt aleşi din diverse clase, asta ca să facă, desigur, şi mai grea încercarea de a reuşi să ne punem de acord asupra unei zile sau ore la care să ne întâlnim”, spune Sorina.

Predarea sub formă de joacă

Este de părere că predarea trebuie să fie mai degrabă o joacă laolaltă cu copiii, “copiii de astăzi au altă construcţie, ei sunt mult mai practici şi trebuie să intri în pielea lor”, adaugă profesoara. Nu-i place când uneori elevii nu acordă suficientă atenţie lucrurilor pe care încearcă să le transmită, lucru care se întâmplă foarte rar, în general relaţia profesoarei cu elevii fiind una specială. “Mulţi dintre primii mei elevi de la Colegiul Carabella m-au căutat şi regăsit după ani de zile. Nu poate fi bucurie mai mare decât să vezi că elevii tăi nu te-au uitat, că vorba poetului, ai lăsat după tine “o urmă, o dâră”, că, mai mult, au căutat şi au regăsit un prieten”, spune Sorina. “Mă bucur când văd că unii dintre ei ajung neurologi cu studii prin China, scenografi talentaţi, arhitecti, etc. E mare lucru, cu elevii tăi te lauzi ca şi cu proprii copii. Ei sunt, la urma urmei, o familie mai mare”, completează profesoara.

Adoră să se relaxeze în mijlocul naturii

A redescoperit de curând binecuvântarea de a avea un spaţiu la ţară, o grădină în care să stea în iarbă şi să asculte muzică în căşti. “Mă bucură mult să mă uit la nori şi să-l citesc pe Dan Puric. În ultima vreme profit cât pot şi fug din nebunia oraşului”, încheie Sorina.

ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI:

Care crezi că este secretul profesorului ideal?
“S.G.: Am gândit întotdeauna că educaţia trebuie, precum computerele, reformatată, updatată, că noi înşine, ca profesori, trebuie să ne redefinim, să creştem, să schimbăm, să progresăm. Dacă aşteptăm ca elevii noştri să se muleze pe ceea ce le oferim noi, fără drept la opinie, fără să fie ascultaţi, auziţi, atunci este o cauză pierdută. Consider că noi, profesorii, suntem cei care trebuie să învăţăm de la ei, să ne adaptăm şi reorientăm, astfel încât să se producă undeva o întâlnire, benefică de ambele părţi.”

Cum te împarţi între familie şi şcoală?
“S.G.: Muncesc mult, îmi place ce fac, dar mă şi doare batjocura cu care este privită profesia aceasta, uneori copilul meu mare, Andrei, îmi spune “tu şi liceul tău...”, ce să zic, cam are dreptate, încerc să mă împart cum pot, să îmi fac şi timp pentru ei, să nu renunţ nici la proiectele şi ideile mele pentru că ele mă ţin tânără, proaspătă şi vie.”


Ce-i place:
“Îmi plac oamenii curajoşi, creativi, îmi place la nebunie curiozitatea cu care descoperă baieţelul meu cel mic toate cele din jur şi se bucură de ele, învăţ multe de la copiii mei. Îmi place să dansez, să ma uit la filme, sunt un cinefil înrăit, dar extrem de selectiv.”

Ce nu-i place:
“Nu-mi plac oamenii prefăcuţi, lipsiţi de autenticitate, m-am lovit mult de ei în ultima vreme, e greu să lupţi cu astfel de oameni şi mentalitatea lor; nu-mi place cearta, vorbele aruncate aiurea, sunt un om cu opinie şi nu ezit niciodată să-mi susţin cu demnitate părerea, deşi am avut mult de tras de pe urma felului meu direct de a fi.”

Profil:
Născută: 6 decembrie1973, Târgovişte
Studii: Universitatea Lucian Blaga Sibiu, Litere
Familie: doi copii
Profesie: profesor de engleză, Liceul de Arte Bălaşa Doamna
Web: http://myfavouritethings1.blogspot.com