Târgovişte: Ştefan Ciprian Olteanu, gestionarul de service pictor de biserici

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Este absolvent de Drept, scrie poezii, pictează biserici alături de tatăl său, face grafică de carte şi îşi câştigă existenţa la un service auto unde este gestionar.

Ciprian Olteanu a descoperit pensulele la părinţii săi. Tatăl, Oprea Olteanu, este un foarte apreciat pictor de biserici, mama, Cornelia, face icoane pe sticlă, dar şi obiecte decorative. Îşi aminteşte că s-a împrietenit foarte repede cu culoarea încă de la grădiniţă.

„Tata punea fresca în biserică şi ne ţinea lângă el pe mine şi pe fratele meu. Ca să stăm liniştiţi, ne punea o frescă şi ne dădea să ne facem de lucru cu pensulele. Când am crescut, a devenit o pasiune”, a declarat Ciprian.

A făcut foarte multe lucrări de grafică, oricând a simţit nevoia să deseneze, pe orice avea la îndemână. Dar primul tablou l-a făcut în clasa a IX-a. “Eram elev la clasa de pictură a domnului profesor Tiberiu Cercel, la Şcoala Populară de Artă. Ţin minte că primul tablou reprezenta un vas cu flori şi era pictat în ulei”, a precizat artistul.

În adolescenţă, îşi ajuta tatăl să picteze biserici

Tot din liceu, a început să-l ajute pe tatăl său să picteze biserici. Astfel, şi-a lăsat amprenta în bisericile din Doiceşti, Malu cu Flori, Gemenea, Dragomireşti, a mai pictat biserici lângă Oradea sau  la Cristeşti, lângă Paşcani.

„E foarte greu să restaurezi pentru că atunci când cureţi trebuie să fii atent să nu ştergi pictura originală. Nu e uşor nici la pictura nouă. Trebuie mare atenţie când pui fresca”, a menţionat Ciprian Olteanu.

Timp de 10 ani, şi-a ajutat tatăl în pictura bisericească, astfel că a înţeles şi sacrificiile pe care le presupune o asemenea pasiune.

“În pictura bisericească, sacrifici familia. Acolo se lucrează de dimineaţa până seara. În plus, trebuie să ai anumite trăiri când pictezi sfinţii în biserică. În afară de talent trebuie să simţi, să crezi în Dumnezeu, în biserică, în ceea ce faci. Pictura care e făcută în credinţă creează o atmosferă, la final. Nu e o poză pe perete”, a adăugat artistul.

Marea sa pasiune, grafica de carte

Cel mai apropiat sufleteşte se simte însă de grafica de carte. Până acum, a realizat grafica în patru volume ale scriitorilor dâmboviţeni. Iar de la pictură la poezie nu a fost decât un pas.

“Am început să scriu poezie în adolescenţă. Aveam imaginile în minte, făceam o lucrare de grafică şi simţeam nevoia să transpun ideea şi in versuri”, a menţionat Ciprian.

În plus, poezia avea menirea de a-i stabili o poziţie în familie, într-un domeniu neatins de ceilalţi membri.

“Tatăl meu este cel mai mare artist pe care l-am cunoscut şi este de o modestie rar întâlnită. Nu aş fi putut să-l depăşesc în pictură. Fratele meu, Luchian, este foarte talentat la muzică, iar mama este foarte pricepută în obiecte de decor şi pictură pe sticlă. Trebuia să-mi găsesc şi eu o nişă”, a adăugat zâmbind artistul.

Talentul scriitoricesc i-a fost recunoscut, iar poeziile sale apar în antologia de versuri “Când zăpezile au rădăcini”, apărută în 1997, la editura Macarie.

Întrebări şi răspunsuri:


Ce proiect ai vrea să realizezi în domeniul artei?
C.O. Aş vrea să fac un site unde să pot expune, în principal, lucrările familiei şi ale altor artişti care doresc să colaboreze cu noi. Astfel, lumea ne-ar cunoaşte mai bine şi am putea să şi vindem din ele, că trebuie să şi trăieşti.

Ce biserică ţi-ai dori să pictezi?
C.O. Nu mi-aş dori să pictez o biserică mare, ci una mică într-un sat tradiţional, neatins prea mult de viciile lumii în care trăim. Mi-aş dori să fac pictura cu sacrificiu, cum făceau zugravii pe vremuri, la lumina lumânării, cu pasiune, cu simţire, să o faci fără să fii plătit pentru asta. Doar să ştii că ai lăsat o parte din tine.

Ce-i place

Îmi place să călătoresc pentru a cunoaşte locuri şi oameni deosebiţi despre care să povestesc şi altora. Îmi place arta sub toate formele ei. Îubesc istoria şi mai ales Evul Mediu, ca perioadă istorică.

Ce nu-i place


Nu-mi plac oamenii care vorbesc mult şi nu fac nimic. Nu-mi plac prostia şi fudulia. Îi admir pe oamenii modeşti, dar a căror valoare umană este mult deasupra celor care se laudă la orice pas.

Profil:
Născut: 17 August 1977, Iaşi
Familie: căsătorit, are o fetiţă
Studii: Facultatea de Ştiinţe Juridice, Sociale şi Politice, Universitatea Valahia Târgovişte
Hobby: ştiinţele oculte, literatura SF

Târgovişte



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite