Radu Paraschivescu, colecţionarul de cărţi bune

Radu Paraschivescu este unul dintre cei mai vechi buchinişti din oraş. De când se ştie a trăit printre cărţi, i-a plăcut cititul şi a dezvoltat o pasiune pentru acesta.  „Mi-au plăcut cărţile de mic copil. Îmi aduc aminte că stăteam cu tatăl meu şi citeam. Făceam întrecere cine citeşte pagina mai repede şi, binenţeles, fiind copil trişam şi îi ziceam: «Gata, tati, am terminat»”, mărturiseşte acesta. Îi plăceau foarte mult cărţile science fiction, pentru că acestea reuşeau să-l rupă de realitatea cotidiană. „Tatălui meu îi plăceau mai mult romanele istorice, în timp ce eu le descoperisem pe cele SF. Atunci i-am descoperit pe Asimov şi pe Herbert. Tata îmi zicea: «Pune mâna şi citeşte o carte serioasă, nu mai citit prostiile astea». El citea mai mult cărţile istoricilor clasici. Când citeşti o carte SF, cu o altă lume, altă psihologie, altă înţelegere, începi să uiţi de ce se întâmplă zilnic în jurul tău”, adaugă târgovişteanul.

Vinde de 10 ani cărţi în Târgovişte
“Cu cărţile se întâmplă ca şi cu focul de pe vetrele noastre; iei acest foc de la vecin, îl aprinzi la tine, îl dai altora şi astfel e al tuturor.” Citatul lui Voltaire se potriveşte de minune lui Radu.  Era student  în primul an la Facultatea de Geodezie din Bucureşti când s-a apucat de anticariat. “Mi-am sărbătorit ziua de naştere la anticariatul de la Sala Dallas şi l-am cunoscut pe şeful de acolo, care mi-a propus să lucrez în domeniu. Am acceptat oferta şi am muncit serios, iar după doi ani de zile am deschis jumătate de tarabă în Piaţa Universităţii, împreună cu un prieten al meu şi am renunţat la facultate. Am învăţat multe lucruri acolo. Este o meserie frumoasă. Ai surprize atât din partea clienţilor, cât şi din partea celor care vin să vândă cărţile sau te cheamă la ei acasă, pentru că s-ar putea să găseşti ceva la care nu te aşteptai”, spune Radu Paraschivescu.  A venit în Târgovişte în 1998, aici unde erau doar doi buchinişti în tot oraşul. Şi-a găsit un loc în centru şi a intrat pe piaţa locală. „Am pus două lăzi cu fundul în sus şi am scos la vânzare 50 de cărţi, atâtea mai aveam, restul le vândusem în Bucureşti. Acolo era o altă atmosferă, găsisem ediţii rare. Aici, însă, piaţa de cărţi este un fel de merărie. Ce învăţasem eu în Bucureşti am respectat aici în Târgovişte şi am avut succes. Am început să extind tărăbuţa, să trăiesc decent. Marele meu succes a fost acum cinci ani, când am reuşit să deschid o bibliotecă publică privată. Ăsta a fost şi încă este visul meu, să fac ceva mult mai bun. Mulţi se duc la bibliotecă şi spun că nu găsesc cartea care vor. Eu pot să o găsesc, ştiu unde să o găsesc, le-o dau şi acasă, dar nu am cu ce. Pe lângă biblioteca asta am înfiinţat şi un ONG, cu gândul de a accesa fonduri pentru susţinerea activităţii bibliotecii. După doi ani de zile de alergat cu scrisori de intenţie şi altele, am ajuns la concluzia că este imposibil să obţin susţinere financiară”, spune buchinistul.

Oamenii îl cunosc
Cititorii de cărţi îl cunosc şi ştiu că dacă vor o carte anume Radu Paraschivescu este cel care le-o poate face rost. Spre diferenţă de celelalte tarabe, la a lui se găsesc cărţi bune, cunoscute şi, uneori, rare, axându-se mai puţin pe cărţile care prind acum la public. „Oamenii au văzut, totuşi, că nu prea vând Sandra Brown şi alte cărţi de genul. Eu caut să găsesc cărţi bune şi rare. Oamenii mă cunosc acum şi vin la mine să mă întrebe de o anumită carte, pentru că ştiu că eu fac tot posibilul să o găsesc”, mărturiseşte târgovişteanul.

Ce-i place:
„ Îmi mai place să călătoresc, să schiez şi să petrec timp cu băiatul şi fetiţa mea. Retrăiesc copilărie mea prin ei.”

Ce nu-i place:
„Sunt lucruri care nu pot fi plăcute deloc şi la majoritatea oamenilor sunt cam aceleaşi. ”

Întrebări şi răspunsuri

Vin oamenii să cedeze cărţile pe care nu le mai folosesc?
„Acum au început să vină cu cărţi, să mi le dea mie. Au ajuns la concluzia că decât să le arunce, mai bine le foloseşte cineva. De aceeaşi părere sunt şi eu. Sunt atâtea cărţi bune, care merită citite şi este păcat să le arunci. Mă gândesc de multe ori că sunt un  fel de folclorist: «De la lume adunate şi la lume înapoi date».”

Pe lângă cărţi ce pasiune mai ai?
„Am redescoperit pasiunea de la 14 ani, când un unchi al meu mi-a făcut cadou câteva timbre şi apoi îmi dădea periodic câte două-trei, chiar şi o serie. Făceam schimb pe uliţă cu alţi copii. De câteva luni am reîntâlnit alţi colecţionari de timbre.”

Profil
Născut. 28 decembrie 1970, Pucioasa.
Studii. Liceul „Ienăchiţă Văcărescu” Târgovişte.
Familie. Are doi copii.