VIDEO Preşedintele Klaus Iohannis dă startul noului an şcolar de la Târgovişte: „Lansez educaţia ca temă de dezbatere naţională“
0Potrivit Inspectoratului Şcolar Judeţean Dâmboviţa, preşedintele României, Klaus Iohannis, a luat parte luni, la deschiderea noului an şcolar, la Târgovişte. Alături de el s-a aflat şi ministrul Educatiei, Sorin Mihai Cîmpeanu.
„Faptul că sunt aici, în calitate de preşedinte al României, nu schimbă cu nimic emoţia unei prime zile de an şcolar, care a fost pentru mine, ca dascăl, întotdeauna ceva special. Educaţia este calea spre o cale spre o Românie puternică şi prosperă, de aceea lansez educaţia ca temă de dezbatere naţională“, a declarat preşedintele Klaus Iohannis.
El a mai afirmat: „Ce trebuie să înveţe copiii la şcoală? Nu cantitatea este importantă, ci calitatea informaţiilor cu care ies din şcoală. Apoi ce opţiune au elevii şi cum promovăm performanţa şi meritocraţia? Aceasta nu se măsoară doar prin note, ci fiecare elev să fie încurajat să-şi descopere propriile apitutudini şi interese, apoi să aibă şansa reală de a şi le realiza. Ideea că trebuie să fii bun la toate este depăşită şi neproductivă“.
„Educaţia performantă nu produce şomeri, ci absolvenţi care au perspective de carieră. Aici parteneriatul cu agenţii economici este esenţial. Aştept de la decidenţii politici să se aplece asupra acestor elemente. Eu pot oferi cadrul de dezbatere foarte serioasă“, a precizat preşedintele.
Iohannis a vorbit despre rolul învăţământului profesional şi tehnic: „Prin prezenţa mea aici, vreau să transmit sprijinul meu pentru acest învăţământ. Conectarea poate face diferenţa între o diplomă formală şi un viitor profesional de succes. Profesorii au un rol decisiv“. El a adresat elevilor îndemnul de a-şi urma aptitudinile, urându-le tuturor un an cu împliniri şi succes.
Preşedintele României a dat startul noului an şcolar de la Colegiul Economic "Ion Ghica" din Târgovişte, unul dintre cele mai bune licee din Dâmboviţa, de la ora 10.00.
Iată alocuţiunea rostită de preşedintele Klaus Iohannis la festivitatea de la Târgovişte:
„Domnule Ministru,
Înalt Prea Sfinţia Voastră,
Onorate autorităţi,
Stimaţi părinţi şi dragi elevi,
Doamnelor şi domnilor,
Este pentru mine o onoare şi o bucurie să mă aflu alături de dumneavoastră la deschiderea anului şcolar. Faptul că sunt aici în calitate de Preşedinte al României nu schimbă cu nimic emoţia primei zile a unui nou an şcolar, care a fost întotdeauna pentru mine un moment special.
Ca profesor, am privit generaţii de elevi de la intrarea în liceu până la absolvire. Ca Preşedinte, această ocazie capătă o semnificaţie în plus, legată de convingerea mea că educaţia este calea către o Românie puternică şi prosperă. De aceea vreau să relansez educaţia ca temă de dezbatere naţională.
Am ţinut să marchez acest moment alături de elevii şi profesorii de la Colegiul Economic „Ion Ghica” pentru că îl consider unul dintre exemplele de performanţă, conectare cu realitatea şi iniţiativă. Ţin să vă felicit în acest sens.
Nu mă refer doar la faptul că 94% dintre elevii de aici au promovat sesiunea trecută examenul de bacalaureat, că 85% continuă în învăţământul universitar şi 90% dintre absolvenţii de şcoală profesională se integrează pe piaţa muncii. Am în vedere şi un alt aspect: modul în care a fost gândit şi organizat învăţământul aici poate fi o sursă de inspiraţie pentru o viziune asupra întregului sistem.
Cred că o asemenea viziune trebuie să răspundă la câteva întrebări simple.
Prima dintre ele este ce vrem să înveţe elevii la şcoală. În acest sens, nu cred că ceea ce contează este cantitatea informaţiilor, ci capacitatea lor de a asigura un fundament de cunoştinţe şi valori, de a pregăti drumul în viaţă al celor care ies de pe băncile şcolilor.
A doua întrebare la care trebuie să răspundă o viziune articulată asupra sistemului de învăţământ este ce opţiuni au elevii şi cum promovăm performanţa şi meritocraţia. Aceasta nu se măsoară doar prin note şi nivelul lor, ci prin faptul că fiecare elev este încurajat să-şi descopere propriile aptitudini, interese şi domenii în care poate performa şi apoi să aibă şansa reală de a o face. Cu alte cuvinte, orice elev trebuie să aibă opţiuni de parcurs. Ideea că toţi trebuie să ştim de toate şi trebuie să fim buni la toate este depăşită şi neproductivă în lumea de azi.
O societate este până la urmă la fel ca o echipă, care câştigă dacă fiecare îşi găseşte zonă de expertiză şi excelenţă, dacă fiecare este încurajat să crească şi motivat să fie cât mai bun în ceea ce face. Asta înseamnă pentru mine susţinerea performanţei şi meritocraţiei.
Centrarea educaţiei pe elev nu este un slogan care sună bine şi pe care din când în când politicienii îşi aduc aminte să îl folosească. El trebuie să fie un principiu care conduce la decizii şi se reflectă în practică. Aici la dumneavoastră, vedem că acest lucru este posibil.
Al treilea element pe care îl văd esenţial în materie de educaţie este corelarea ei cu piaţa muncii, cu realităţile şi nevoile din societate. Mai simplu spus, o educaţie performantă nu produce şomeri, ci absolvenţi care au perspective de carieră, care sunt competitivi şi aşteptaţi pe piaţa muncii. Aici parteneriatul cu mediul privat este esenţial şi trebuie încurajat.
Nu este rolul meu ca preşedinte să intru în zona politicilor publice foarte concrete. Dar este, cred eu, responsabilitatea mea să vorbesc răspicat despre aceste lucruri, mai ales că am asumat educaţia ca proiect personal şi am inclus-o ca element cheie în Strategia Naţională de Apărare.
Aştept de la decidenţii politici să se aplece cu mai multă atenţie asupra unor asemenea teme majore şi să răspundă la ele. Iar eu, în contextul prerogativelor mele constituţionale, pot oferi cadrul pentru o dezbatere foarte serioasă asupra lor.
Dragi elevi şi profesori,
Doamnelor şi domnilor,
Aş dori în acelaşi timp să folosesc această ocazie pentru a sublinia rolul învăţământului profesional şi tehnic în interiorul acestei viziuni. Prin prezenţa mea aici vreau să transmit un mesaj de susţinere şi încurajare a acestui tip de învăţământ. Contribuţia sa la societatea viitorului implică tocmai acel parteneriat cu mediul privat despre care am vorbit, dar şi colaborare comunitară. Conectarea la acest tip de învăţământ poate face diferenţa între o diplomă formală şi un viitor profesional de succes. Părinţii au în acest context un rol esenţial, ei contribuind decisiv la creionarea viitorului copiilor.
În ultimii ani, capacitatea şi disponibilitatea sectorului economic de a colabora cu şcoala românească a crescut. Un model de succes s-a dovedit a fi învăţământul dual, care dovedeşte importanţa implicării mediului de afaceri în învăţământul profesional şi rezultatele care se pot obţine atunci când există încredere şi colaborare pentru a adapta educaţia la cerinţele societăţii şi economiei cunoaşterii.
Dacă ne dorim oameni calificaţi, consider că şcoala şi mediul economic trebuie să îşi regăsească parteneriatul firesc şi încrederea reciprocă.
În acest parteneriat, şi universităţile pot colabora îndeaproape cu liceele pentru a oferi tinerilor absolvenţi posibilitatea unei tranziţii adecvate, bazate pe certificarea rezultatelor învăţării, conform modelelor europene de recunoaştere. Pentru ca noile generaţii de elevi să beneficieze de sprijinul unor cadre didactice bine pregătite, care ţin pasul cu dinamica schimbărilor tehnologice, este necesară redobândirea statutului social meritat al dascălilor, în calitatea lor de creatori de viitor.
Dragi elevi,
Doamnelor şi domnilor,
O societate integră şi prosperă are nevoie de excelenţă. Excelenţa trebuie susţinută în toate domeniile, mai ales în educaţie – indiferent de forma de învăţământ, iar metodele care au dus la apariţia ei merită a fi promovate şi utilizate de comunitatea şcolară.
Valoarea şcolii este dată de capacitatea de a educa tinerii în spiritul societăţii în care dorim să trăim, o societate care promovează munca şi performanţa, în care contează valoarea fiecărei persoane şi care are grijă ca niciun copil să nu piardă şansele pe care propriul talent i le conferă.
Vreau să închei subliniind încă o dată nevoia unei dezbateri naţionale serioase asupra viitorul educaţiei şi şcolii româneşti, cu toţi actorii interesaţi. Aceasta implică şi o abordare diferită faţă de cadrul normativ. Vă spun limpede că nu voi gira modificări ale legislaţiei privind educaţia fără ca ele să treacă prin filtrul unei atente şi consistente dezbateri publice, în care cei implicaţi să ajungă la un numitor comun într-o abordare pe termen lung.
Dragi elevi,
Vă urez un an plin de realizări şi vă încurajez pe toţi să vă urmaţi chemarea şi înclinaţiile!
Dragi profesori şi părinţi,
Vă doresc succes şi multă putere de muncă! Vă mulţumesc!
Tuturor vă doresc un an şcolar foarte bun, cu reuşite şi mulţumiri.”
Cum arată structura noului an şcolar 2015-2016
Structura anului şcolar 2015-2016. Semestrul I
Cursuri – luni, 14 septembrie 2015 – vineri, 18 decembrie 2015
În perioada 31 octombrie - 8 noiembrie 2015, clasele din învăţământul primar şi grupele din învăţământul preşcolar sunt în vacanţă.
Vacanţa de iarnă din anul şcolar 2015-2016 – sâmbătă, 19 decembrie 2015 – duminică, 3 ianuarie 2016
Cursuri – luni, 4 ianuarie 2016 – vineri, 29 ianuarie 2016
Vacanţa intersemestrială– sâmbătă, 30 ianuarie 2016 – duminică, 7 februarie 2016

Structura anului şcolar 2015-2016. Semestrul al II-lea
Cursuri – luni, 8 februarie 2016 – vineri, 8 aprilie 2016
Vacanţa de primăvară din 2016– sâmbătă, 9 aprilie 2016 – duminică, 17 aprilie 2016
Cursuri – luni, 18 aprilie 2016 – vineri, 17 iunie 2016
Vacanţa de vară din anul şcolar 2015-2016 – sâmbătă, 18 iunie 2016 –duminică, 11 septembrie 2016
Structura anului şcolar 2015-2016. În ce alte zile nu se fac cursuri
Proiectul mai precizează că în zilele libere prevăzute de lege, precum şi în ziua de marţi, 3 mai 2016, nu se organizează cursuri.
De asemenea, în săptămâna 4–8 aprilie 2016 din semestrul al II-lea au loc activităţi extracurriculare şi extraşcolare, în cadrul programului numit „Şcoala altfel: Să ştii mai multe, să fii mai bun!”, având un orar specific.
Structura anului şcolar 2015-2016. Când se dau tezele
Tezele din semestrul I al anului şcolar 2015-2016 se susţin, de regulă, până la data de 18 decembrie 2015, iar tezele din semestrul al II-lea se susţin, de regulă, până la data de 20 mai 2016.
Structura anului şcolar 2015-2016. Când se termină cursurile pentru elevii din clasele a VIII-a şi a XII-a
Elevii din clasele terminale din învăţământul liceal studiază la şcoală 33 de săptămâni, la care se adaugă alte patru săptămâni dedicate desfăşurării examenului naţional de Bac.
Astfel, cursurile claselor terminale din învăţământul liceal se încheie în data de 27 mai 2016
Pentru clasa a VIII-a, anul şcolar are 36 de săptămâni, din care durata cursurilor este de 35 de săptămâni, o săptămână fiind dedicată desfăşurării evaluării naţionale. Cursurile claselor a VIII-a se încheie în data de 10 iunie 2016
Structura anului şcolar 2015-2016. Învăţământul liceal, filiera tehnologică
Proiectul mai precizează că pentru clasele din învăţământul liceal - filiera tehnologică, cu excepţia claselor terminale, durata cursurilor este cea stabilită prin planurile-cadru de învăţământ, în vigoare. De asemenea, pentru clasele din învăţământul profesional, durata cursurilor este cea stabilită prin planurile-cadru de învăţământ în vigoare
Pentru învăţământul special - clasele a IX-a - a XI-a, ciclul inferior al liceului, filiera tehnologică, durata cursurilor este de 37 de săptămâni, însumând 181 de zile.
Stagiile de pregătire practică pentru care au optat absolvenţii ciclului inferior al liceului, filiera tehnologică, cuprind 720 de ore care se desfăşoară în perioada propusă de unitatea de învăţământ organizatoare şi aprobată de inspectoratul şcolar, conform structurii anului şcolar, cu respectarea vacanţelor.
Pentru învăţământul postliceal (şcoală postliceală şi şcoală de maiştri), durata cursurilor este cea stabilită prin planurile-cadru de învăţământ, în vigoare.