Eroii neamului, comemoraţi în Garnizoana de la Teiş. Autorităţile au rostit numele a 300 de ostaşi
0
300 de nume ale militarilor căzuţi pe front în Primul Război Mondial au fost rostite în Cimitirul de Onoare Românesc, de la Târgovişte, în cadrul unei adunări solemne.
Aceştia au fost comemoraţi, ca eroi, iar rudele şi autorităţile au depus jerbe de flori la monumentul din cazarma 331 şi la mormintele soldaţilor dispăruţi în război.
Drapelul românesc a fost ridicat în memoria eroilor căzuţi pe front, cu ocazia aniversării Centenarului Primului Război Mondial.
După oficierea serviciului religios, au fost rostite, de către autorităţile judeţene, 300 de nume ale eroilor care şi-au dat viaţa pentru patrie între anii 1916 – 1919, iar apoi cei prezenţi la adunarea solemnă au depus jerbe de flori la mormintele de Cimitirul de Onoare Românesc.
Reşedinţă domnească şi capitală între 1396 şi 1714, Târgovişte a deţinut mai bine de trei secole statutul de cel mai important centru economic, politico-militar şi cultural-artistic al Ţării Româneşti. Dezvoltarea oraşului putem spune că a început în 1863, odată cu introducerea iluminatului urbei şi, ulterior, cu construcţia căii ferate Bucureşti – Târgovişte.
În 1914 izbucneşte Primul Război Mondial, dar România, prin hotărârea Consiliului de Coroană, adoptă starea de neutralitate, stare care îngăduie Târgoviştei să înregistreze unele realizări demne de luat în seamă. În timpul primei conflagraţii mondiale, la Târgovişte, încep lucrările de canalizare, oraşul ia în antrepriză reţeaua de conducte pentru alimentarea cu apă.
De asemenea, continuă electrificarea, amenajarea parcului oraşului şi alinierea străzilor. Mai mult, se amenajează un depozit pentru distribuirea de lemne pentru populaţia săracă.
Tot în anul izbucnirii războiului, Tony Bulandra îşi lansează, la Bucureşti, propria campanie teatrală cu piesa “Soţul Ideal”, de Oscar Wilde, compania târgovişteanului reuşind reuşind să facă rapid carieră în funcţie de asociaţii importanţi pe care i-a avut în perioada interbelică.
CANALIZAREA ORAŞULUI
În 1913, Primăria a contractat un împrumut de 530.000 de lei în vederea începerii lucrărilor de canalizare, dar lucrările s-au prelungit până în 1916. După război, în 1922, se analizează vechiul plan de canalizare, stabilindu-se realizarea lui în etape. Lucrările s-au tergiversat până în 1931, când se întocmea un nou deviz estimativ de 490.000 de lei, în vederea continuării lucrărilor pe străzile Calea Domnească şi prof. Nicolae Radian. S-au achiziţionat de la societatea “Unirea” tuburi de fontă pentru canalizare, în lungime de 800 de metri liniari. Lucrările au continuat în cursul anilor 1933-1934, canalizându-se străzile Claea Domenască, Vasile Dumitrescu, Stolnicul, B-dul Independenţei, Oborul de Săptămână, I.C. Brătianu, C.A Rosetti, Regele Carol II, B-dul Carol I, gen. Moşoiu, Poet Grigore Alexandrescu şi I. H. Rădulescu, apoi s-a trecut la instalarea celor două canale de scurgere a apei reziduale.
PRIMUL RĂZBOI MONDIAL (1914 - 1918)
Totul a început în vara lui 1914, când un tânăr naţionalist sârb îl asasinează pe Arhiducele Franz Ferdinand, în timp ce se afla în vizită în Sarajevo. Primul război mondial, denumit şi Războiul cel Mare sau Războiul Naţiunilor, a adus faţă în faţă numai puţin de 52 de state ale lumii. Sămânţa de scandal s-a iscat în 28 iulie 1914 când Imperiul Austro-Ungar a atacat Serbia.
Confruntările s-au consumat între două mari alianţe: Tripla Înţelegere sau Antanta (formată din Franţa, Imperiul Britanic şi Imperiul Rus – la această alianţă a aderat şi România. Blocul a fost victorios în Primul Război Mondial, cu excepţia Rusiei, care a ieşit din război în 1917) şi Tripla Alianţă sau Puterile Centrale (formată din Germaniei, Austro-Ungariei şi Italia Imperiului Otoman şi Bulgaria).
Se încarcă comentariile...
