Ce se întâmplă cu domeniul Văcăreştilor. CJ Dâmboviţa spune că a făcut demersuri pentru a prelua parcul, însă Academia Română neagă
0
Un punct de interes pe harta culturală şi turistică a României zace în paragină. Academia Română are de ani de zile în patrimoniu Parcul Văcăreşti, din judeţul Dâmboviţa, care a aparţinut renumiţilor boieri cărturari, aflat în imediata apropiere a Primăriei comunei Văcăreşti.
Proprietăţile şi parcele de pământ au ajuns, în perioada 1949 – 1962, în “grija” statului, care, spre binele poporului, vroia să adune toate suprafeţele agricole pentru a fi lucrate cu sârg şi voie bună. Alături de pământ, în grija statului a ajuns însă şi un monument istoric: Conacul Văcăreştilor. Clădirea a ajuns o ruină. La fel şi beciurile familiei Văcărescu, ajunse depozite de gunoaie, pe care doar maidanezii le mai păzesc.
Preşedintele Consiliului Judeţean Dâmboviţa, Alexandru Oprea, spune că instituţia pe care o conduce a făcut nenumărate demersuri, în ultimii ani, când preşedinte era Adrian Ţuţuianu, pentru a prelua şi administra acest obiectiv, dar s-au lovit, se pare, de refuzul Academiei Române.
"Au fost purtate mai multe discuţii cu Academia Română, dar nu s-a ajuns la nicio discuţie, nu avem acordul lor. Ne-au transmis că este proprietatea dumnealor şi nu sunt de acord. Ne propunem să reluăm discuţiile, deşi am făcut-o în mai multe runde, chiar şi anul trecut şi în 2015", ne-a declarat preşedintele CJ Dâmboviţa, Alexandru Oprea.
Grădina iubită de Elena Văcărescu, cea care a lăsat moştenire Academiei întreaga sa avere, arată jalnic. Aleile au ajuns una cu pământul, iar capela familiei, monument istoric deosebit, stă să pice. Doar pisania de la intrare ne mai aminteşte că acolo a fost o clădire importantă.
"Nu ştiu cum făcut cei de la Consiliul Judeţean aceste demersuri"
Reprezentanţii Academiei Române au precizat, pentru "Adevărul", că la Comisia Monumentelor Naturii, care este avizată să îşi dea acceptul pentru o eventuală preluare de către CJ Dâmboviţa a domeniului Văcăreştilor, nu a ajuns nicio cerere. De altfel, acest lucru, spun reprezentanţii Academiei Române, se poate face în cadrul unei comisii comune Academie-Ministerul Mediului.
"Nu îl pot cere la noi. S-a concretizat în ianuarie-februarie o sesiune de dare în administrare, pentru diferite arii protejate, inclusiv Parcul Văcăreşti. Dacă Consiliul Judeţean Dâmboviţa ar fi dorit să administreze ar fi trebuit să îşi depună o ofertă în cadrul acelei sesiuni. Nu e prima dată când se face o astfel de sesiune pentru administrare. E o procedură pe care Ministerul Mediului o organizează. Nu ştiu cum făcut cei de la Consiliul Judeţean aceste demersuri, pentru că la Comisia Monumentelor Naturii nu au ajuns. Academia Română este una din instituţiile care participă la evaluare. Cotractul de administrare, conform reglementărilor legale în vigoare, se face cu Ministerul Mediului", ne-a spus Simona Mihăilescu, secretar ştiinţific în cadrul Academiei Române.
Aceasta a mai spus că Academia nu este proprietară pe locaţie. "Acolo statul şi un privat deţin locul. Academia are doar un rol de a fi reprezentantă în acele comisii de evaluare", a mai spus Simona Mihăilescu.
Parcul, care se întinde pe 5,9 hectare, a fost amenajat după planurile unor grădinari francezi. Arborii seculari de diferite specii au rămas neclintiţi, chiar dacă, nu de puţine ori, hoţii au vrut să îi culce cu securea la pământ. Parcul Văcăreştilor ar trebui să reprezinte o emblemă pentru localitatea care poartă numele celebrului neam de boieri cărturari ai ţării.
Curtea familiei Văcărescu, situată în localitatea Văcăreşti, judeţul Dâmboviţa, are o istorie destul de zbuciumată, datorată, în mare măsură, situaţiilor politice la care membrii familiei au fost martori. În urma săpăturilor arheologice, întreprinse în anii 1970, au fost surprinse cinci etape constructive: casa veche (cca. 1598), casa nouă (1698), biserica (1698-1699), capela (1868) şi casa din 1868.
Casa veche, unde fraţii Ianache şi Ivan Văcărescu s-au născut şi au copilărit, a fost ridicată de un înaintaş al lor, Pătraşco Văcărescu, postelnic al lui Mihai Viteazul, care-i întărise, în 1598, o moşie în Văcăreşti. Ruinele construcţiei, tipice pentru secolul al XVI-lea, se află în partea de sud a Curţii din Deal. Se păstrează intactă pivniţa compartimentată prin arce-dublou, sprijinite pe un stâlp central de secţiune cruciformă, acoperită cu bolţi semicilindrice. Pivniţa are două nişe cu arcuri în acoladă pe laturile scurte şi una centrală pe latura de nord, iar luminarea naturală era asigurată de patru ferestre înalte, arcuite, la partea superioară. Gârliciul de acces la beciuri este situat la sud, fiind prevăzut, pe laturile lungi, cu câte o nişă. Construcţia avea pivniţă şi parter înalt. Beciurile erau împărţite în şase compartimente. Camerele erau acoperite cu bolţi mănăstireşti, la nivelul solului, câte două pe fiecare parte.
CITEŞTE ŞI:
Cum a ajuns Conacul Văcăreştilor depozit de cereale pe vreme colectivizării
Se încarcă comentariile...
